Presa italiană: Turiștii ruși nu își mai petrec concediile în Italia la Capri, în Sardinia sau la Forte dei Marmi /  Prăbușirea este totală în Sardinia, unde nu doar oligarhii, ci noii îmbogățiți alegeau să petreacă

Ani de zile, bogații Rusiei au fost „stăpânii” turismului de cinci stele din Italia. Turiștii ruși erau protagoniști absoluți în Costa Smeralda, Liguria, Versilia și în orașele de artă, luând cu asalt insulele Capri, Ischia și cele mai exclusiviste destinații siciliene, transmite agenția ANSA, citată de Rador.

Un trend care anul acesta s-a inversat, însă, dramatic în lumina conflictului din Ucraina și a sancțiunilor impuse de UE, care au avut repercusiuni imediate și asupra sectorului turismului, cu prezența turiștilor made in Moscova redusă la cifre derizorii.

Cifre care sosesc la 24 de ore de la solicitarea făcută către Bruxelles de premierul finlandez Sanna Marin, de colegul eston Kaja Kallas și de însuși Volodimir Zelenski de a interzice intrarea cetățenilor Federației Ruse în spațiul Schengen, și nu numai celor aflați pe lista neagră.

Vara 2022 marchează, așadar, o oprire bruscă a prezenței megayacht-urilor în mările Italiei, care găzduiau miliardari care dețineau adevărate hoteluri plutitoare, dar care coborau la țărm pentru mega-petrecerile organizate pentru ei în restaurantele cele mai elegante și celebre.

Prăbușirea este totală în Sardinia, unde nu doar oligarhii, ci și elitele societății, așa-zișii noi bogați, alegeau să petreacă. În nordul insulei, pe Costa Smeralda și în sud la Forte Village din Santa Margherita di Pula, sosirile aproape au dispărut în ultimele săptămâni.

Scenariul nu se schimbă nici în Liguria și în special la Portofino, un loc care a fost întotdeauna iubit de bogații din Est. Magnatul Eduard Khudainatov, singurul care a cumpărat o proprietate, Vila Altachiara care a aparținut contesei Vacca Augusta, a dispărut, iar renovările sunt oprite.

Chiar și la Cortina d’Ampezzo și pe lacul Como sunt foarte puține prezențe în vilele de lux, chiar dacă procentul de turiști ruși care lipsește a fost compensat din plin de ceilalți, mai ales de americani, cu prezențe record. Cifre neglijabile și pe Riviera Regiunii Emilia-Romagna, unde au sosit puținii bogătași care reușesc să ocolească blocurile aeriene prin escale în republicile baltice sau în Turcia, înainte de a ateriza pe aeroporturile din Emilia-Romagna.

De la Marea Adriatică până la Marea Tireniană, situația este identică. În Versilia, prezențele au scăzut drastic. La Forte dei Marmi se află numai rezidenți ruși, în timp ce numărul turiștilor din Ucraina nu pare să fi scăzut. Chiar și la Capri și la Ischia în această vară nu se vorbește rusă.

În largul mării, la Faraglioni, nu este ancorat, ca în fiecare an, mega-iahtul „Eclypse”, lung de 163 de metri, deținut de Roman Abramovici – care a acostat în Turcia după sancțiunile UE –, dar și absența altor iahturi, precum cele ale lui Arzhanov, Melnichenko și Mordashov.

Pe Insula Verde, în schimb, prăbușirea turismului din Rusia variază de la 50% la 90%. La Taormina, o destinație populară pentru mulți cetățeni ai Federației Ruse, s-a înregistrat o revenire a turismului, „dar există o scădere a numărului turiștilor ruși legată în mod clar de război”, după cum a confirmat primarul Mario Bolognari.

„Aici nu a existat niciodată o prezență foarte semnificativă a turiștilor ruși, sunt prezențe care încă sunt considerate importante, deoarece cheltuiau mai mult”, a explicat edilul. Și dacă destinațiile de pe litoral sunt pustii, chiar și în orașele de artă și cumpărături bilanțul turismului rusesc este în mare măsură negativ.

Veneția se situează la 0,5%-0,7% din totalul sosirilor în lagună, în timp ce la Milano, în zona magazinelor de designer, începând cu buticurile din Via Monte Napoleone, se înregistrează o scădere bruscă a frecvenței, precum și în marile hoteluri milaneze. În cele din urmă, la Roma prezența rușilor este aproape zero.

„Au lipsit în totalitate”, explică Roberto Necci, președintele Centrului de Studii Federalberghi din Capitală. Și erau turiști râvniți, adaugă el, „pentru că alături de cazarea la hotel, suportau o cheltuială importantă care alimenta comerțul orașului”.

Sursa: ANSA/ Rador/ Traducerea: Oana Avram