Presa maghiară de opoziție: În timp ce protestele profesorilor din România şi-au atins scopul, în Ungaria nu au obţinut niciun rezultat

În Ungaria, valul de proteste în domeniul educației durează de aproape un an și jumătate, însă seria de demonstrații și grevele școlare nu au reuşit să forţeze Guvernul pentru a face un pas înapoi în vederea atingerii obiectivului real, noterază publicația maghiară de opoziție Nepszava, citată de Rador.

Între timp, peste o sută de mii de profesori din România au intrat în grevă și au manifestat, iar în câteva săptămâni revendicările lor au fost soluţionate. În Ungaria, din octombrie anul trecut au avut loc de două ori demonstraţii la care au participat zeci de mii de oameni, însă impulsul pare să fi scăzut în acest an. Următoarea mişcare va avea loc vineri, când Parlamentul ar putea dezbate noua lege a profesorilor, care este considerată inacceptabilă de către sindicate.

Pe pagina de Facebook privind protestul din Ungaria, doar patru mii de persoane au semnalat participarea sau interesul. Dániel Mikecz, cercetător în domeniul protestelor în cadrul Institutului Republikon (este un atelier intelectual liberal independent de politica de partid), la întrebarea ziarului ungar a precizat, în primul rând, că în Ungaria au loc proteste de mai mult timp, însă nivelul de mobilizare nu poate fi întotdeauna același într-un val de demonstrații.

În opinia sa, se poate observa că protestele profesorilor şi elevilor au început să se îndrepte, în acest an, într-o altă direcţie, organizatorii au încercat să identifice noi cadre pentru mişcări: protestele care au fost anterior preponderent de natură de specialitate și s-au referit la problemele de muncă ale profesorilor, acum s-au transformat în ”critici generale ale regimului” şi nu este vorba doar despre profesorii care luptă pentru salariile lor.

”Deși această direcție satisface alegătorii și demonstranții care critică sistemul, care sunt împotriva Guvernului, nu este sigur că va ajuta cauza profesorilor, elevilor și educația pentru a obţine o bază socială mai largă”, a afirmat Dániel Mikecz, care a adăugat: nu este clar nu numai pentru opinia publică, dar nici pentru profesori, cum a ajuns lupta pentru reglementarea salariilor profesorilor, condițiile de muncă mai bune și educație mai bună, de exemplu, la spargerea cordonului de poliţişti în sectorul I din Budapesta sau la întrebările despre situaţia mass-mediei, iar toate acestea nu întăresc neapărat atașamentul societății mai largi față de demonstraţiile profesorilor şi elevilor. Potrivit analistului, demonstraţiile se bazează mai mult pe ”nucleul dur” de la Budapesta, care critică Guvernul.

Potrivit cercetătorului, în gradul de mobilizare au un rol şi scopurile și revendicările enunțate, însă nu este sigur că acestea pot să răspundă neapărat nevoilor fiecărui cadru didactic și fiecărui profesor. Poate fi îndoielnic, de exemplu, dacă un profesor care lucrează într-o școală rurală mică și un profesor care predă într-un liceu de elită dintr-un oraș mare au aceleași așteptări.

Potrivit lui Dániel Mikecz, nu poate fi ignorat faptul că prin noua lege a profesorilor, Guvernul recunoaște, într-o oarecare măsură, revendicările salariale ale profesorilor, în timp ce proiectul de lege prevede o creștere a salariului. Deși mulți protestează împotriva propunerii Guvernului, nu înseamnă că toată lumea este împotrivă, şi astfel Guvernul îi poate diviza pe profesori.