Presa maghiară: Șansele centralei nucleare Paks II din Ungaria se estompează, apar tot mai mulți factori externi care ar putea duce chiar la abandonarea proiectului de extindere

Analiză a publicației maghiare NÉPSZAVA, preluată de Rador:

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, care este responsabil şi pentru extinderea planificată a Centralei Nucleare de la Paks, a declarat zilele trecute la Soci că „doar factorii externi pot împiedica finalizarea extinderii centralei nucleare Paks II până în 2030”.

Neluând în considerare faptul că de la semnarea, în ianuarie 2014, a acordului ungaro-rus privind extinderea centralei nucleare, până în prezent nici proiectele necesare pentru autorizarea investiţiei nu au fost finalizate (pentru care aproape nimeni nu poate fi acuzat, cu excepția antreprenorului principal Rosatom din Rusia), există din ce în ce mai multe forțe externe menționate de Szijjártó – atât de multe încât chiar şi Gvernul Orbán consideră deja abandonarea proiectului de extindere ca o posibilitate realistă.

Aşa cum a relatat recent şi ziarul ungar „Népszava”, autorităţile competente din Austria iau mult mai în serios decât autorităţile ungare preocupările de cercetare, apărute în legătură cu siguranţa amplasamentului noii centrale planificate din punct de vedere seismic.

În legătură cu acest aspect, preşedintele Agenției Naționale pentru Energie Atomică (OAH), Andrea Kádár, a declarat în urmă cu un an ziarului financiar online din Ungaria, Portfólió: „Știm de foarte mult timp că există o linie de falie în zona sitului Paks. În ultimii 30 de ani, în această zonă au fost efectuate studii tehnice, geologice, geofizice și seismologice destul de serioase pentru a determina mișcarea acestor plăci tectonice. În perioada emiterii avizului de amplasament a fost efectuată o cercetare geologică mai serioasă, care a folosit cele mai moderne metode pentru a examina mişcarea acestor plăci de rocă. La acest demers a participat și Autoritatea pentru Minerit, în calitate de autoritate de specialitate, această chestiune fiind evaluată, iar avizul de amplasament a fost aprobat în anul 2017, în conformitate cu cerințele legale. De atunci, nu am cunoștință de informații sau de date noi care ar schimba opinia OAH cu privire la această problemă”.

Potrivit experţilor în geologie, întrebaţi şi de ziarul „Népszava”, în cazul preşedintelui OAH, Andrea Kádár, care a fost numită politic în fruntea agenţiei şi care este licenţiată în biologie şi chimie, „ori cunoştinţele sale, ori memoria sa sunt incomplete”.

În 2021, ziarul „Népszava” a scris despre un studiu apărut în publicaţia intitulată „Geofizica Ungară”. Potrivit studiului, „zona în cauză nu a fost examinată corespunzător în perioada de pregătire: avizul de amplasament a fost eliberat fără a se clarifica clar dacă fractura în cauză ajunge la suprafaţă – în timp ce, conform unei cercetări anterioare, există în mod dovedit urme de deplasare în straturile superioare”. Cu alte cuvinte, există o nouă publicație de specialitate, apărută după 2017, pe baza căreia conformitatea amplasamentului selectat pentru extinderea centralei poate fi pusă la îndoială chiar și pe baza reglementărilor ungare aflate în vigoare.

Un alt obstacol extern l-ar putea reprezenta sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma agresiunii din Ucraina. Deşi, potrivit lui Szijjártó, acestea nu au un impact negativ asupra energiei nucleare, situaţia nu este chiar aşa de simplă. Banca rusă Vnesheconombank, care finanțează investiția de extindere, a fost trecută pe lista neagră a sancțiunilor încă din martie. De atunci, Guvernul Orbán nu a rezolvat dilema legată de plata facturilor de la Paks, o chestiune importantă fiind aceea, de exemplu, dacă bugetul de stat dispune anual de sute de miliarde pentru o investiție energetică care va începe producția în următorul deceniu, cel mai devreme, în timp ce nu este clar cu ce vor fi încălzite locuinţele oamenilor în această iarnă.

De asemenea, sancțiunile se aplică și subcontractanților investițiilor realizate în Europa de către antreprenorii principali ruși, ceea ce face de înţeles afirmaţia ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, potrivit căreia Agenția germană de export nu a aprobat încă exportul tehnologiei de control a noilor blocuri de la centrala Paks – şi probabil că nu o va aproba pentru o vreme. În actuala situaţie tensionată, poate nici Guvernul Orbán nu s-ar angaja să instaleze un sistem de control rusesc în centrala nucleară în loc de unul occidental, deoarece astfel ar crea posibilitatea pentru ca rușii să închidă de la Moscova (aşa cum este şi cazul Paks I), în orice moment instalația care va asigura eventual o mare parte din viitoarea aprovizionare cu energie a țării. (Traducerea: Rozália Gănciulescu)