Presa rusă, moderat entuziasmată după apelul Putin-Trump / „Acțiunile rusești, obligațiunile guvernamentale și rubla au crescut”

Reluarea contactului direct la cel mai înalt nivel între Statele Unite și Rusia era aşteptată în mod deosebit la Moscova, unde configurația bilaterală a discuțiilor anunțate asupra Ucrainei este văzută ca o dovadă a influenței slabe a europenilor. Optimismul rămâne însă măsurat, deoarece se preconizează că negocierile concrete vor fi dificile, potrivit Rador Radio România.

„Se spune că înfruntarea dintre Statele Unite și China este principalul subiect al politicii mondiale. Dar nu este de așteptat niciun contact între liderii american și chinez cu entuziasmul pe care îl trezesc schimburile dintre președinții Rusiei și Statelor Unite”, a scris Maxim Suchkov, directorul Institutului de Stat de Relații Internaționale din Moscova (MGIMO), cea mai prestigioasă instituție de învățământ superior din Rusia, într-un editorial publicat în cotidianul „Kommersant” joi, 13 februarie.

„Probabil pentru că viitorul lumii depinde de relațiile dintre Washington și Beijing, în timp ce relațiile dintre Washington și Moscova determină dacă va exista sau nu viitor pentru această lume”, a comentat el a doua zi după apelul telefonic dintre Donald Trump și Vladimir Putin.

Acest schimb, care marchează o reluare foarte simbolică a contactelor la cel mai înalt nivel între cele două țări, este raportat în detaliu de agențiile de presă ruse – inclusiv Tass, care publică și reacții din presa internațională. Ziarul guvernamental „Rossiiskaia Gazeta” detaliază punctele discutate între cei doi lideri și vede această primă conversație telefonică oficială ca un semn al „creșterii încrederii reciproce”.

Institutul de presă în exil The Moscow Times a raportat că „acțiunile rusești, obligațiunile guvernamentale și rubla au crescut” a doua zi după această discuție extrem de așteptată.

Unele titluri din presa instituțională exprimă entuziasm sincer, interpretând aceste prime semnale drept o victorie pentru Moscova. „Donald Trump a schimbat radical retorica Casei Albe față de Rusia”, se bucură tabloidul „Komsomolskaia Pravda”, care consideră într-un alt articol că „Ucraina și Zelenski au fost repuşi la locul lor”.

În același sens, „Moskovski Komsomoleţ” scrie că „soarta Ucrainei se decide fără Kiev” și că europenii sunt „panicați” la ideea unui posibil acord între Putin și Trump.

Dar, în general, mass-media tradițională exprimă, la cald, o satisfacție temperată. Pentru că însăși natura discuțiilor viitoare cu privire la Ucraina rămâne neclară. „Procesul de negocieri la nivel înalt a început pe 12 februarie”, în ziua convorbirii telefonice dintre cei doi președinți, scrie ziarul economic „Vedomosti”, „dar mulți experți solicită să nu se ia lucrurile prea optimist”.

Titlul notează că Donald Trump nu l-a menționat pe Keith Kellogg, trimisul său oficial pentru elaborarea unui plan de pace pentru Ucraina, și că Steve Witkoff, investitorul imobiliar pe care președintele american l-a ales ca trimis special în Orientul Mijlociu, va juca un rol important – „o figură mai puțin publică, de care președintele are nevoie pentru a conduce negocieri dificile”.

„Este ușor de imaginat cum s-ar desfășura aceste negocieri ipotetice dacă ne amintim de procesul foarte laborios de la Minsk. La acea vreme, părțile aveau diferențe ireconciliabile”, comentează expertul independent Konstantin Skorkin în „Republic”, o mass-media din exil, referindu-se la negocierile purtate în Belarus în 2014 și 2015 cu Germania și Franța.

„Există destule dezacorduri insurmontabile – de la intrarea Ucrainei în NATO (consfințită ca obiectiv în constituția țării) până la demarcarea teritorială”, continuă el. Moscova înțelege bine acest lucru și dorește să exercite cât mai multă presiune asupra Ucrainei în timpul negocierilor, să o forțeze să capituleze, folosind schimbările din echipa de la Casa Albă nu pentru a negocia, ci pentru a-i dicta condițiile”.

Un observator experimentat al elitei ruse, jurnalistul Aleksei Venediktov, fost redactor-șef al postului de radio independent Echo din Moscova, remarcă „raportarea foarte sobră a acestei discuţii de către Kremlin”. Într-o postare transmisă de EchoFM, site creat după dizolvarea postului de radio, el crede că tonul, „în cel mai bun caz sec protocolar” augurează negocieri lungi și dificile, „nu pentru pace, ci pentru o încetare temporară a focului”.

Sursa: COURRIER INTERNATIONAL / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea