Presa tabloidă sârbă instigă la tensiuni etnice în Kosovo: „Vor să expulzeze toți sârbii din Kosovo. Ne vom apăra cu toate forțele”, „Armata noastră poate și trebuie să meargă în Kosovo”

Sub spectrul invaziei ruse în Ucraina, Kosovo se confruntă de săptămâni întregi cu o intensificare a conflictului istoric dintre sârbi și etnicii albanezi, incitat și de presa tabloidă și ultranaționalistă de la Belgrad, care îl susține pe președintele sârb, populistul Aleksandar Vucic, transmite EFE, citată de Rador.

„Vor să expulzeze toți sârbii din Kosovo. Ne vom apăra cu toate forțele”, „Armata noastră poate și trebuie să meargă în Kosovo”, sunt câteva dintre titlurile de pe primele pagini ale ziarelor precum „Informer”, „Kurir” sau „Srpski Telegraf”.

În fiecare zi, aceste presa amenință, insultă și defăimează Uniunea Europeană (UE), Statele Unite și pe premierul kosovar Albin Kurti.

„Majoritatea tabloidelor sunt controlate de regim sau sunt apropiate de guvern. Acolo găsim zilnic discursuri de ură, fără excepție”, denunță Florian Bieber, profesor de Științe Politice la Universitatea din Graz (Austria) și expert în naționalismul din Balcani.

„Îl glorifică pe (președintele rus) Putin și, desigur, pe Vucic, în timp ce albanezii sunt considerați mereu o amenințare. Opoziția sârbă este un alt dușman constant. Îi tratează ca pe trădători, corupți și nedemni de încredere”, a explicat el pentru EFE.

Bieber spune că aceste publicații folosesc adesea expresia „shiptari”, un mod peiorativ de a se referi la albanezi.

Cel mai important dintre aceste tabloide tabloide este „Informer”, fondat de Dragan Vucicevic, considerat de criticii săi drept „jurnalistul preferat al lui Vucic”.

Ziarul este acuzat că a dezinformat în mod repetat și chiar a inventat presupuse tentative de lovitură de stat împotriva lui Vucic, fiind în același timp fățiș eurosceptic și rusofil.

„Ucraina a atacat Rusia” – a fost, de exemplu, știrea falsă publicată pe prima pagină, cu două zile înainte de lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Un alt tabloid influent este „Vecernje novosti”, care în 2019 a fost cumpărat de Boban Rajic, un om de afaceri apropiat SNS, partidul lui Vucic.

Cu o linie editorială naționalistă și ostilă față de albanezi, „Vecernje novosti” a ajuns să publice texte ale lui Radovan Karadzic, fostul lider sârb bosniac condamnat la închisoare pe viață pentru genocid în războiul bosniac (1992-1995).

Kosovo, locuit de o majoritate de etnici albanezi, a fost scena unui război între forțele separatiste și armata sârbă între 1998 și 1999, care s-a încheiat după 78 de zile de intervenție aeriană a NATO împotriva guvernului autoritar sârb de atunci.

În 2008, Kosovo și-a declarat unilateral independența, pe care Serbia încă nu o recunoaște, dar care a fost acceptată de 117 țări, inclusiv SUA și majoritatea statelor membre ale UE.
Mari puteri precum Rusia, China sau India nu au făcut acest lucru și nici toate țările UE, de exemplu, Spania, Grecia sau România.

După ascensiunea la putere în 2021 a naționalistului Kurti, cunoscut pentru atitudinea sa prea puțin conciliantă, relațiile guvernului kosovar s-au deteriorat atât cu minoritatea sârbă care încă trăiește în Kosovo, cât și cu Belgradul.

Cele mai recente fricțiuni au fost cauzate de blocarea drumurilor de către sârbii din nordul țării, care denunță că guvernul kosovar îi discriminează din ce în ce mai mult.

La sfârșitul lunii decembrie, doar presiunile din partea Statelor Unite și a UE au reușit să forțeze un compromis care a calmat o situație tensionată, cu armata sârbă dislocată la graniță și cu forțele speciale kosovare pregătite să deschidă drumurile cu forța.

Bieber asigură că în spatele discursului agresiv al presei sârbe se află Vucic, care domină politica țării din 2014.

„Presa e deținută în mod direct de partide sau de persoane apropiate acestora. Nu există în mod independent, ci face de fapt parte din aparatul guvernamental și obiectivul ei este de a încinge spiritele”, spune el.

Vucic a fost ministru al Informațiilor între 1998 și 2000, în timpul regimului autoritar al lui Slobodan Milosevic.

„Vucic a devenit ulterior pro-european pentru că și-a dat seama că nu va ajunge la putere cu politici anti-europene. A fost o decizie pragmatică, pentru că nu a fost niciodată un european convins”, își amintește Bieber.

Acest expert afirmă că presa a generat un puternic sentiment anti-european în ultimii zece ani, astfel că „Vucic s-a eliberat de presiunea de a promova apartenența la UE” și are acum „mai mult spațiu de manevră”.

Serbia este singura țară europeană, alături de Belarus, care nu s-a alăturat sancțiunilor europene împotriva Rusiei, deoarece nu dorește să-și strice prietenia istorică pe care o are cu Moscova.

„Conflictul din Ucraina îl ajută pe Vucic, pentru că poate vorbi despre război și amenințări globale și puțini pun întrebări despre calitatea vieții, democrație sau statul de drept în Serbia”, conchide analistul.

Sursa Foto: EFE/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia