Prescrierea după trei ani a incompatibilității și a conflictului de interese a fost declarată neconstituțională

Curtea Constituţională a României a decis marţi că modificările aduse Legii ANI, privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese sau incompatibilitatea, sunt neconstituţionale.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile (…) sunt neconstituționale. Pentru pronunțarea acestei soluții, Curtea a constatat, în esență, că prevederile criticate sunt deficitare din punct de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce la încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii”, se arată într-un comunicat al CCR.

Legea, adoptată pe 10 iulie de Parlament, a fost atacată la Curte pe 2 august de președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a arătat că modificarea adusă legii instituie un paralelism legislativ, deoarece în cuprinsul său se regăsesc două dispoziţii contradictorii cu privire la momentul până la care Agenţia Naţională de Integritate poate evalua diferenţele semnificative de avere, existenţa unor conflicte de interese sau a unor stări de incompatibilitate.

Potrivit preşedintelui, una dintre dispoziţii conduce şi la imposibilitatea ANI – instituţie cu competenţă unică în materia evaluării declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi cea de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, urmată de confirmarea/ infirmarea instanţelor de judecată – să mai evalueze şi să sancţioneze nerespectarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese.

Klaus Iohannis a mai afirmat că dispoziţiile legii contravin principiului statului de drept consacrat de Constituţie, afectând în mod direct activitatea de prevenire şi sancţionare a averilor nejustificate, a conflictelor de interese sau a incompatibilităţilor.

Preşedintele a adăugat și că norma nou introdusă, conform căreia „faptele (…) se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor”, este lipsită de claritate şi precizie, întrucât conduce la concluzia că faptele se prescriu, când, în realitate, ea ar trebui să expliciteze că este vizată prescripţia răspunderii.

De asemenea, potrivit lui Iohannis, dispoziţiile legii se suprapun cu prevederi din Codul penal.

Senatul a adoptat pe 10 iulie, în calitatea de cameră decizională, inițiativa care modifică legea 176/2010 privind integritatea în funcțiile publice, în sensul introducerii prescrierii faptelor de incompatibilitatea și conflict de interese pentru demnitari și funcționarii publici în termen de 3 ani de la comiterea lor.

Potrivit modificării adoptate de Senat:

”Faptele săvârșite de persoanele aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice ce determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii lor”.

Inițiativa îi aparține deputatului PSD Cătălin Rădulescu, condamnat în 2016 la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Propunerea lui Rădulescu a fost semnată de peste o sută de parlamentari PSD.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

1 comentariu

Liță

6.11.2018 la ora 6:47 pm

Apelul tot mai des la CCR în procesul legislativ arată că mecanismul de legiferarea este deficitar și prost ”tocmit” sau nu se respectă acest proces. O măsură care să prevină aceste lacune ar putea fi aceea prin care să se stabilească un procent maxim de legi găsite neconstituționale la a cărei depășire să se dizolve legislativul și să se organizeze alegeri legislative anticipate. Pe de altă parte să se stabilească și un procent maxim de legi sesizate la CCR pentru controlul de constituționalitate de către președinție și care au trecut de acest control, la a cărei depășire să se considere demis președintele și să se organizeze alegeri prezidențiale anticipate. În plus, legile organice să fie verificate implicit de către CCR, în integritatea lor și numai după aceea să fie votate în legislativ cu majoritatea fiecărui grup parlamentar. În caz că legea nu va întruni numărul necesar de voturi, parlamentul se va dizolva și se vor organiza alegeri legislative anticipate. Astfel se va evita, în primul caz tendința de a legifera prin încălcarea Constituției sau apelul nejustificat la CCR, iar în al doilea caz se va termina cu permanenta reformă în domeniile vitale și se va realiza un acord între toate partidele parlamentare pe legislația organică.