Președinta CSM, Lia Savonea, le cere premierului  Dăncilă și ministrului justiției să comunice dacă există un proiect de act normativ privind desființarea secției speciale

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, le cere, într-o scrisoare deschisă, premierului Viorica Dăncilă și ministrului justiției, Ana Birchall, să comunice dacă la Guvern există un proiect de act normativ privind desființarea Secției Speciale sau dacă guvernul intenționează să promoveze un astfel de act. Solicitarea vine după ce la ședința de guvern de miercuri, 12 iunie, ar fi existat tensiuni între premierul Dăncilă și ministrul justiției pe tema secției speciale. Ministrul justiției ar fi dorit ca evaluarea secției să fie realizată de către minister, însă ministrul Birchall neagă că ar fi existat un astfel de proiect. După mai bine de o oră de discuții în contradictoriu, premierul Dăncilă ar fi declarat chiar că regretă că a numit-o în funcție.

Redăm mai jos comunicatul CSM

”I. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Lia Savonea, a adresat astăzi o scrisoare publică către doamna Viorica Dăncilă, Prim – Ministrul Guvernului României şi către doamna Ana Birchall, Ministrul Justiției şi Viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, interimar, prin care a solicitat comunicarea în termen util dacă la nivelul Guvernului României există un proiect de act normativ privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ori dacă Guvernul României intenționează ca în perioada următoare să inițieze un proiect de act normativ în acest sens, document ce poate fi accesat aici.
Demersul urmărește buna funcționare a instituțiilor din cadrul autorității judecătorești în raport de care Plenul Consiliului are atribuții concrete potrivit Capitolului II, Secțiunea a 2¹-a, art. 88¹ – 88¹¹ din Legea 304/2004.

II. Răspunzând numeroaselor solicitări mass-media cu privire la comunicatul de presă al celor 7 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii emis în cursul zilei de astăzi, arătăm:

1. În privința aspectelor referitoare la convocarea ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de astăzi, cu privire la stabilirea datei de 24 iunie 2019 au existat discuții și consultări prealabile, ședința fiind amânată din data de 20 iunie 2019, când de asemenea nu a fost asigurat cvorumul legal. Au fost respectate atât termenul de 3 zile anterior convocării, cât și procedura efectivă de invitare prin intermediul Secretarului General al Consiliului, astfel cum prevede Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, lucrările fiind cunoscute din data de 20 iunie 2019.
Ședința de plen reclama urgență în considerarea câtorva lucrări, printre care nevoia finalizării unor proceduri indispensabile concursului de admitere în magistratură în curs de derulare, precum și punctele înscrise pe ordinea de zi cu referire la organizarea activității Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

2. În ceea ce privește solicitarea formulată în cadrul comunicatului emis astăzi, în sensul amânării chestiunilor ce țin de activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, după organizarea unor dezbateri publice privind respectarea de către autoritățile române a recomandărilor organismelor internaționale, aceste aspecte urmează a fi decise de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.”

Context.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat marţi că a avut o discuţie cu ministrul Justiţiei, Ana Birchall, căreia i-a spus că vrea ca miniştrii să nu facă referire la Justiţie sau să intervină în acest domeniu.

„Am spus că nu vorbesc despre Justiţie şi că nu vreau să intervin în Justiţie. Am avut o discuţie cu ministrul Justiţiei şi i-am spus că vreau ca nicio entitate, niciun ministru din Guvern să nu facă referire sau să intervină în Justiţie, să nu încerce sub nicio formă să mai aducă Justiţia în curtea Guvernului. (…) Suntem un Guvern politic, orice decizie a noastră, orice afirmaţie, chiar dacă este a Guvernului României, va fi interpretată politic şi nu vreau ca alianţa PSD-ALDE să deconteze o eventuală greşeală”, a spus Dăncilă la Palatul Parlamentului, întrebată ce părere are despre posibilitatea desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.

Precizările premierului Viorica Dăncilă vin după ce G4Media.ro a dezvăluit, vineri, 14 iunie, că premierul Dăncilă ar fi respins propunerea MJ, ca evaluarea activității secției să fie făcută la minister, afirmând că justiția trebuie să se autoevalueze și că guvernul nu ar trebui să se implice în treburile justiției. De notat că discuțiile referitoare la SIIJ s-au purtat la secțiunea documente confidențiale, unde nu participă decât miniștrii.

Surse din MJ susțin însă că n-ar fi existat o astfel de propunere, dar că ministrul Birchall a pus în discuție modul de funcționare a Secției Speciale în contextul în care agentul guvernamental urma să depună, vineri, 14 iunie, întâmpinare în procesul de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Birchall ar fi pus în discuție procedura de numire a procurorilor din SIIJ de către CSM și rolul procurorului general, care, în urma celebrei OUG 7, nu mai poate cenzura actele de urmărire ale Secției Speciale.

Poziția ministrului justiției a strârnit nemulțumirea mai multor miniștri, cel mai vehement fiind secretarul general, Toni Greblă. Potrivit surselor G4Media.ro, discuția s-a încheiat după mai bine de o oră și jumătate de discuții contradictorii, premierul Dăncilă declarând la final că regretă că a numit-o ministru al justiției.

Nu este clar însă ce va conține în cele din urmă întâmpinarea pe care Guvernul României o va depune, vineri, la CJUE. ”Vom respecta mandatul dat de Guvern, însă apărările sunt confidențiale”, a declarat pentru G4Media.ro agentul guvernamental Radu Canțăr.

Curtea de Apel București, Curtea de Apel Pitești și Tribunalul Olt au depus la începutul anului sesizări și întrebări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar acestea au fost conexate cu sesizările mai multor asociații de magistrați.

Curtea de Apel București a sesizat CJUE pentru a se stabili dacă recomandările MCV sunt obligatorii pentru România, dacă CCR poate da garanții suplimentare in dauna dreptului comunitar și dacă modul de numire a procurorilor din cadrul Secției de investigare al magistraților nu afectează drepturile victimelor.

Alte două instanțe, Tribunalul Olt și Curtea de Apel Pitești, au sesizat CJUE cu privire la rolul MCV și au trimis nouă întrebări la instanța europeană. În esență, aceste sesizări trebuie să lămurească situația privind înființarea Secției pentru investigarea magistraților și numirea provizorie a șefilor Inspecției Judiciare prin intermediul unei ordonanțe de urgență.