Președintele Argentinei, Javier Milei, suferă un prim eșec major în Parlament

Președintele argentinian Javier Milei a suferit marți primul său eșec serios în Parlament, unde pachetul său de reforme de dereglementare a fost retrimis la comisie, însă ultraliberalul rămâne hotărât să își pună în aplicare programul, potrivit Le Figaro.

„Programul nostru a fost votat de 56% dintre argentinieni și nu suntem dispuși să îl negociem cu cei care au distrus țara”, a denunțat pe X Javier Milei, care intenționează să „continue” programul „cu sau fără sprijinul liderilor politici care ne-au distrus țara”. Marți seară, în momentul în care Camera Deputaților se pregătea pentru voturi extrem de incerte pe subiectul controversat al privatizărilor, partidul prezidențial La Libertad Avanza (LLA) a cerut și obținut brusc amânarea sesiunii, trimițând de facto textul înapoi la comisie.

Ministrul de interne Guillermo Francos, care a fost pivotul negocierilor pentru obținerea unei majorități ad-hoc – o sarcină dificilă pentru partidul LLA al lui Javier Milei, a treia forță din Cameră – a explicat că a observat „o lipsă de voință din partea blocurilor de a susține reformele”.

„Au existat angajamente de vot care nu au fost respectate în practică”, s-a plâns el. Din Israel, unde a sosit marți pentru un turneu diplomatic care îl va duce de asemenea la Vatican și în Italia, președintele Milei a denunțat pe X „casta care a stat în calea schimbării”. „Nu va fi ușor să schimbăm un sistem în care politicienii s-au îmbogățit pe seama argentinienilor”, a recunoscut el.

Opoziția cere amendamente

Marți, deputații au reluat examinarea spinoasă, articol cu articol, a ambițioasei legi „Omnibus” a lui Javier Milei. Conținând inițial 660 de prevederi care reformau economia, comerțul, cultura, dreptul penal etc., pe parcursul săptămânilor, proiectul de lege a fost redus la aproximativ 300 de articole. Inițial, însă, guvernul a obținut marți o victorie, deputații aprobând principiul „delegării de competențe” pentru executiv timp de un an pentru a legifera prin decret în numele „urgenței economice”. Cu toate acestea, au apărut fisuri, deputații opoziției moderate, precum centristul Paula Oliveto, exprimându-și temerile față de „o democrație slabă, care concentrează (puterile) într-o singură persoană”, referindu-se la Javier Milei.

Dar votul de seară asupra detaliilor „legii Omnibus” promitea să fie și mai complicat: opoziția moderată, deși dispusă să susțină reformele, intenționa să ceară modificări, cum ar fi în privința privatizărilor (între 30 și 40 de companii vizate) sau a repartizării resurselor stat/provinciale. „Guvernatorii (provinciilor) nu s-au ținut de cuvânt”, a afirmat liderul grupului LLA, Oscar Zago, sugerând că tocmai pe tema finanțării provinciilor guvernul nu a reușit să obțină garanțiile de vot ale guvernatorilor, care sunt adesea independenți într-o țară federală cu 24 de provincii.

„O înfrângere politică pentru guvern”

Președinția nu a ezitat să treacă la amenințări. „Din păcate, ajustarea va trebui să fie mai mare, iar guvernatorii sunt cei care vor fi afectați”, a avertizat purtătorul de cuvânt al președinției, Manuel Adorni, la televiziunea LN+. „Fiecare element de cheltuieli guvernamentale va trebui să fie revizuit pentru a respecta instrucțiunile președintelui Milei: deficit zero”, a insistat el. Javier Milei a afirmat în repetate rânduri că „nu există un plan B” la austeritate pentru a redresa a treia economie a Americii Latine, care este îndatorată structural și sugrumată de o inflație de 211% (în 2023). FMI a prezis o recesiune de 2,8% în 2024 sub impactul primelor măsuri de austeritate, inclusiv o devalorizare de 50% a peso-ului.

Opoziția a exultat după eșecul din Parlament. „O înfrângere politică pentru guvern”, a declarat deputatul peronist Leandro Santoro, care a vorbit despre „un ridicol fără precedent”. Conform procedurii parlamentare, retrimiterea unui proiect de lege la comisie anulează orice vot obținut anterior. În acest caz, votul favorabil de vinerea trecută privind „principiul general” al legii și cel de marți privind „competențele delegate”. „Acest lucru înseamnă că trebuie să o ia de la capăt”, a declarat Myriam Bregman, deputat radical de stânga și fost candidat la președinție.