Președintele Bulgariei: O decizie privind aderarea Ucrainei la NATO ar trebui luată numai după elaborarea unor parametri clari privind soluționarea pașnică a conflictului dintre Rusia și Ucraina, care să fie acceptați și puși în aplicare de ambele țări beligerante

Președintele Rumen Radev s-a declarat în mod deschis împotriva aderării Ucrainei la NATO. Poziția sa a fost clarificată pe deplin luni, când el a ieșit cu o declarație oficială în care explica de ce nu a semnat declarația comună a celor 9 președinți din Europa Centrală și de Est, transmite Mediapool, citată de Rador.

„O decizie privind aderarea Ucrainei la NATO ar trebui luată numai după elaborarea unor parametri clari privind soluționarea pașnică a conflictului dintre Rusia și Ucraina, care să fie acceptați și puși în aplicare de ambele țări beligerante”, se arată în declarația lui Rumen Radev, după ce el nu s-a alăturat colegilor săi din Europa Centrală și de Est care au susținut intrarea Ucrainei în NATO.

De la începutul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, Radev a luat în mod constant o poziție condescendentă și s-a declarat sistematic împotriva trimiterii de arme și muniții în Ucraina. Astfel, Bulgaria și Ungaria au rămas singurele două țări din UE și NATO care nu contribuie la apărarea Ucrainei cu ajutor militar direct. În momentul de față, puterea executivă (numită de Radev) nu are nicio poziție oficială cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. După ce Putin a anexat ilegal aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a cerut aderarea rapidă la NATO.

Ce anume nu acceptă Radev?

În anunțul Președinției Bulgariei se precizează că șeful statului nu este de acord cu textul integral al declarației privind apartenența Ucrainei la NATO. Președintele Radev susține celelalte poziții cuprinse în document. La 2 octombrie, președinții României, Republicii Cehe, Poloniei, Macedoniei de Nord, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Slovaciei și Muntenegrului au ieșit cu o declarație comună în care au făcut apel pentru mai mult ajutor pentru Ucraina și și-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

În document se arată că: „Noi nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa teritoriile ucrainene. Noi susținem ferm decizia summitului NATO din 2008 de la București privind viitoarea aderare a Ucrainei”. Se pare că Rumen Radev nu este de acord cu această formulare. Bulgaria face parte din declarația de la summitul NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei, dar această declarație a fost adoptată într-un mediu de securitate complet diferit.

„Acțiunile militare de astăzi de pe teritoriul Ucrainei necesită ca aderarea acesteia la Alianță să fie discutată în cadrul întregii componențe a Consiliului Nord-Atlantic și să nu conducă la un risc din cauza implicării directe a țărilor NATO în război”, se mai arată în poziția lui Radev.

Poziția celor nouă președinți

Nouă președinți din țările membre NATO din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună în care au susținut aderarea Ucrainei la NATO. „Noi, șefii de stat ai țărilor din Europa Centrală și de Est, țări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au văzut cu ochii lor consecințele agresiunii ruse, nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă, motiv pentru care emitem următoarea declarație: Ne reafirmăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene. Susținem ferm decizia summit-ului NATO din 2008 de la București privind viitoarea aderare a Ucrainei”, se arată în declarația comună, citată de BTA.

Semnatarii declarației cer Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate. Declarația a fost semnată de președintele României, Klaus Iohannis, președintele Republicii Cehe, Milos Zeman, președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Egils Levits, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, președintele Republicii Macedonia de Nord. Stevo Pendarovski, președintele Republicii Muntenegru, Milo Djukanovic, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Slovaciei, Zuzana Caputova.

Sursa: Mediapool/ Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu