Președintele CNCD, Csaba Asztalos, după ce președintele a promulgat legea care interzice hărțuirea la locul de muncă: După hărțuirea stradală, psihologică, mobbing și bullying, avem și această modificare, în cea mai mare parte inaplicabilă

Președintele CNCD, Csaba Astalos, critică în termeni duri, într-o postare pe Facebook, promulgarea legii care interzice hărțuirea la locul de muncă, pe motiv că impune ”obligații neclare pentru persoane fizice și juridice” și că ar conține ”definiții străine de un limbaj juridic clar, previzibil și coerent”. Președintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care interzice hărțuirea la locul de muncă. Astfel, comportamentul de hărțuire care provoacă deteriorarea raporturilor de muncă poate fi sancționat cu amenzi între 10.000 și 15.000 de lei.

”O modificare legislativa extrem de slaba si neavenita! Total neconforma cu directivele europene in domeniu! Cu definitii straine de un limbaj juridic clar, previzibil si coerent! Straina de limba romana! Cu obligatii neclare pentru persoane fizice si juridice! In zadar am aratat in Comisia de munca a Camerei Deputatilor ca proiectul de lege este sub orice critica, nu si nu! Ne-am oferit expertiza, nimic, nu e nevoie!

Mai bifeaza cineva o initiativa legislativa votata!

Dupa hartuirea stradala, psiholgica, mobbing si bullying, avem si aceasta modificare – in ce mai mare parte inaplicabile in practica!”, scrie președintele CNCD pe Facebook.

Legea definiește în termeni neclari în ce constă hărțuirea la locul de muncă.

Potrivit legii, „Constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre urmatoarele forme: conduita ostilă sau nedorită, comentarii verbale şi acţiuni sau gesturi.

Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă”

Legea mai prevede că ”Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă”.