Președintele Colegiului Medicilor: ”În fiecare zi se întâmplă medicină defensivă, neasumare, pentru că e cel mai uşor lucru să spui: nu este de mine/ Dezechilibrul în repartiţia medicilor este principala problemă”

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, afirmă că unul dintre subiectele care îi preocupă pe medici îl reprezintă limita dintre greşeala profesională şi culpa penală, el spunând că acesta este unul dintre motivele pentru care unii medici nu îşi asumă anumite proceduri şi trimit pacienţii către alte spitale, existând cazuri în care ”pacientul se pierde pe drum”. În acest context, Coriu este de părere că este nevoie de o reglementare clară a culpei penale în cazul actului medical.

”Care este limita dintre culpa profesională, greşeala profesională şi culpa penală? Unde începe culpa penală? Aici trebuie să fie foarte bine reglementat prin lege, pentru că ăsta este motivul pentru care avem ceea ce se numeşte medicină defensivă. Mulţi colegi nu se vor băga. Dau un exemplu banal: traheostomie. Acest lucru poate să-l facă, într-o urgenţă, orice medic. Dar într-un spital ăla spune: nu am această competenţă, de ce să o fac? Deci hai să facă spitalul următor: se transferă. Se transferă, se transferă, se transferă şi pacientul se pierde pe drum. Medicina defensivă se întâmplă în fiecare zi. În fiecare zi se întâmplă medicină defensivă, neasumare, pentru că e cel mai uşor lucru să spui: nu este de mine, este de Bucureşti, este de spitalul x. Şi atunci vor trimite toate cazurile complicate în spitalul x, nu dau exemple, asta o vedem în fiecare zi, o trăim în fiecare zi”, a afirmat Daniel Coriu, luni seară, la Medika Tv.

Burnout sever în rândul medicilor

Coriu a mai spus că peste o treime dintre medicii din România se confruntă cu fenomenul de burn-out la nivel ”ridicat şi foarte ridicat”, conform unui studiu recent. El susţine că s-a ajuns chiar la cazuri de sinucidere în rândul medicilor din cauza epuizării la locul de muncă.

”Studiul nostru a arătat că 36% din medicii noştri sunt în burn-out nivel ridicat şi foarte ridicat şi trebuie să înţelegem că burn-out-ul nu este o simplă epuizare, burn-out-ul este o boală care înseamnă distanţare mentală, înseamnă uneori afectare cognitivă, înseamnă o epuizare maximă. Şi un astfel de doctor ajuns în burn-out, ars pur şi simplu, nu va mai fi capabil să ofere empatie. Aici ne aflăm. Adică acei medici suprasolicitaţi, în special în centrele mari, în spitale de urgenţă, în zone unde fluxul de pacienţi este mult prea mare şi medicii sunt disperaţi. Ceea ce ne îngrijorează foarte mult este faptul că apare un fenomen de somatizare, apar fenomene fizice, somatice, greaţă, vomă când se apropie de locul de muncă sau chiar depresii, depresie, chiar tendinţă la suicid şi avem cazuri recente. Avem chiar, din păcate, suiciduri finalizate, tendinţe finalizate, deci există, e ceva care ne îngrijorează şi aici ar trebui să avem o soluţie, dar soluţia este la nivel de sistem”, a afirmat preşedintele Colegiului Medicilor, luni, la Medika Tv.

El a arătat că serviciile de resurse umane au un rol extrem de important în gestionarea personalului medical, el susţinând, în acest context, că nu s-ar fi ajuns în această situaţie dacă sistemul medical românesc avea servicii de resurse umane ”competente” în spitale, întrucât este vorba despre o boală profesională.

”Degeaba vom construi spitale ultramoderne dacă noi nu vom avea profesionişti care să aibă acest echilibru psihologic de care au mare nevoie şi acest lucru este realizat de un serviciu specializat de resurse umane, care să înţeleagă foarte bine nevoile profesioniştilor”, a adăugat Daniel Coriu.

El a admis că medicii cunosc ce li se întâmplă, dar ”problema este de a recunoaşte că sunt în burn-out” şi că acel medic care recunoaşte acest lucru ”spre binele lui ar trebui să facă un pas lateral, să meargă să se odihnească, problema e dacă poate, dacă sistemul îl lasă”.

Coriu a reclamat că, spre deosebire de alte sisteme medicale care pun în centrul lor profesionistul, în România acest lucru nu se întâmplă.

”Corpul medical nu se simte respectat nici de autorităţi şi nici de populaţie”, a mai spus preşedintele Colegiului Medicilor.

”Dezechilibrul în repartiţia medicilor este principala noastră problemă”

Președintele CM a mai spus că deşi România se apropie de standardul în ceea ce priveşte numărul de medici la o mie de locuitori, distribuţia acestora în judeţe este una inegală, existând zone unde numărul medicilor la mia de locuitori este mult peste standard, dar şi zone care se confruntă cu deficit de medici.

”Noi avem 55.600 de medici, dar marea majoritate a lor sunt concentraţi în centrele universitare. În Bucureşti avem peste 7 medici la o mie de locuitori, standardul ar fi să fie în jur de 3-3,5 medici la 1.000 de locuitori. În România avem undeva la 2,9 (medici la o mie de locuitori – n.r.), deci aproape de standard. Dar ceea ce este foarte complicat în România este dezechilibrul major, pentru că avem Bucureşti, cu peste 7 la o mie de locuitori, avem alte zone universitare – Dolj, Timiş, Cluj, Iaşi – cu între 4 şi 6 medici la o mie de locuitori, deci foarte bine, asta este România ideală. Dar restul, avem încă 11 judeţe în arcul carpatic care au între 2 şi 4 medici la o mie de locuitori, dar avem 24 de judeţe, jumătate din ţară, a doua Românie, care au între unu şi doi medici la o mie de locuitori şi două judeţe, Ilfov şi Călăraşi, care au sub un medic la o mie de locuitori. Acest dezechilibru în repartiţia medicilor este principala noastră problemă”, a declarat Daniel Coriu, luni seară, la Medika Tv.

El a explicat şi fenomenul legat de lipsa medicilor specialişti din unele zone ale ţării.

”Este imposibil să aducem specialişti de nişă în toate spitalele României, acesta este motivul pentru care oriunde în lume există centre regionale, unde sunt echipe capabile să rezolve astfel de situaţii. (…) Acest dezechilibru există în toate specialităţilor”, a mai spus preşedintele Colegiului Medicilor.

El a explicat că la nivel naţional există, spre exemplu, 144 de medici specialişti în chirurgie toracică, dintre care 65 sunt în Capitală. Cu excepţia câtorva centre universitare, restul judeţelor au câte unu-doi medici de chirurgie toracică, iar opt sau zece judeţe nu au niciun astfel de specialist.

Condițiile în care lucrează medicii și empatia în actul medical

Daniel Coriu a ridicat și problema condiţiilor în care lucrează medicii în spitale, arătând că empatia este esenţială în actul medical, dar subliniind că o infrastructură medicală precară nu permite desfăşurarea unui act medical de calitate. Medicul vorbeşte şi despre lipsa de respect pe care unii manageri de spitale o arată faţă de medici.

”Un medic, când ajunge undeva, are nevoie de respect. Respectul colegilor şi respectul conducerii. Cunosc spitale unde conducerea îi spune medicului: tu, ATI-ist, faci gardă de chirurgie, tu, hematolog, faci gardă de UPU. Adică aici este o lipsă totală de respect. Deci îl obligă pe medic să facă gardă într-o altă specialitate. Normal că medicul va fugi. Dar avem şi spitale de succes (…) şi ar trebui să preluăm din experienţa acestor spitale de succes, să vedem cum au reuşit să devină locuri atractive”, a afirmat Daniel Coriu, luni seară, la Medika Tv.

El a explicat că un studiu legat de motivele pentru care medicii părăsesc România, realizat în urmă cu câteva luni, arată că principalul motiv îl reprezintă condiţiile în care ei lucrează.

”Pe primul loc se află condiţiile de muncă, infrastructura medicală precară, infrastructură medicală care nu permite desfăşurarea unui act medical de calitate, nu permite asigurarea… ceea ce numim noi siguranţa condiţiilor pentru pacient. Locul doi: lipsa respectului social. Şi abia pe locul trei veniturile şi alte cauze. Deci primele două cauze sunt cauze care ţin de sistem şi pot fi rezolvate. Pentru că, sigur, noi vorbim de empatie. Empatia, în actul medical, este absolut esenţială. Dar nu e totul. De fapt, empatia poate să fie oferită atunci când spitalul, locul de muncă, oferă infrastructura medicală corectă. Nu poţi să oferi empatie în condiţiile în care eu nu am nimic. Trebuie, cumva, să fii empatic, să te implici emoţional şi acest lucru îl facem, dar dacă infrastructura medicală nu permite un act de calitate, atunci avem o mare problemă”, a spus preşedintele Colegiului Medicilor.

”Cam 50% din absolvenţii facultăţilor de Medicină din România pleacă fără să se înscrie în Colegiul Medicilor, pleacă direct în străinătate”

Nu în ultimul rând, Coriu a vorbit și de problema medicilor care pleacă în străinătate: ”Se reia trendul”, spune acesta. El subliniază că sistemele medicale din străinătate au ajuns să recruteze medici români încă înainte ca aceştia să se înscrie în Colegiul Medicilor, estimările arătând că jumătate dintre absolvenţii facultăţilor de Medicină pleacă înainte de a se înscrie în forul profesional al medicilor din România.

”Cam, estimăm noi, 50% din absolvenţii facultăţilor de Medicină din România pleacă fără să se înscrie în Colegiul Medicilor, pleacă direct în străinătate. Nu avem (o evidenţă – n.r.). Noi ştim când medicii intră în sistem, pentru că fiecare medic trebuie să aibă aviz de liberă practică. Şi vedem câţi absolvenţi există în medicină, există în România în jur de 4.000, şi câte avize de liberă practică eliberăm anual, deci cam jumătate”, a afirmat Daniel Coriu, luni seară, la Medika Tv.

El a explicat faptul că cei mai mulţi absolvenţi de medicină din România pleacă în Franţa, Spania, Germania şi Italia, Marea Britanie, ţară cândva preferată de către medicii români, fiind mai puţin căutată de către absolvenţii de medicină pentru a profesa, după ieşirea acestei ţări din Uniunea Europeană.

”Ne iau medicii şi ne iau medicii încă din rezidenţiat. Colegii mei mai tineri, rezidenţi în hematologie, aplică. Orice centru din Franţa imediat i-a luat”, a adăugat Daniel Coriu.

sursa: News.ro