Președintele Comisiei LIBE, despre negocierile pentru numirea procurorului european: Parlamentul și Consiliul sunt parteneri egali / Votul Consiliului este egal cu votul nostru

Președintele Comisiei LIBE, Claude Moraes (S&D), a declarat, miercuri seara, la Antena 3, că, în negocierile pentru numirea procurorului-șef european, Parlamentul European și Consiliul sunt parteneri egali, votul lor este egal, indiferent de diferența care s-a înregistrat între candidați. „Este o negociere de bun simț, simplă”, a spus Moraes.

Deși moderatorul a încercat în mai multe rânduri să sublinieze că în COREPER votul reprezentanților statelor a fost în favoarea candidatului francez, la o diferență semnificativă de Kovesi, Claude Moraes a explicat că într-o negociere matură nimeni nu va pune astfel problema, care vot este mai tare și, în plus, Parlamentul este ales de cetățeni, pe când membrii Consiliului nu. El a încheiat prin a sublinia că nu trebuie subestimat ceea ce poate face Parlamentul European într-o negociere.

„Înțelegem că este extrem de important nu numai pentru România, ci pentru toată Uniunea Europeană și ne-am străduit să facem procesul cât mai transparent, dar încă mai există îngrijorări. Ce s-a întâmplat azi au fost două voturi foarte deschise, a fost totul live și vă mulțumesc pentru acest lucru. A fost o transparență unică până acum. Este foarte important – ceea ce se întâmplă vine într-o zonă de competență națională, de suveranitate. Este ceva nou, nu toate țările sunt membre, deci trebuie să construim încredere. Este foarte important ce se întâmplă acum“, a spus Claude Moraes.

El a explicat că i-a trimis o scrisoare președintelui Parlamentului European în care a precizat care a fost rezultatul votului din Comisia LIBE, iar acum acesta va decide în continuare care va fi negociatorul pentru Parlamentul European.

Moraes a precizat că, într-adevăr, negocierea va fi grea și sensibilă, pentru că opțiunea este diferită a Parlamentului față de Consiliul, dar că ambele doresc să se ajungă la consens.

„Știu că spuneți că votul statelor membre a fost important și a venit înaintea votului nostru, dar putea să fie și invers. A fost o chestiune de potrivire de timp, nu a fost un motiv pentru acest lucru, a avut de-a face cu programul nostru. Votul lor este egal cu votul nostru. Noi suntem egali. Ei au votat, noi am votat și cu asta s-a terminat povestea“, a explicat președintele Comisiei LIBE, întrebat despre importanța votului din COREPER.

La insistențele moderatorului că nu este totuși sfârșitul poveștii și că votul din Consiliu a fost „foarte puternic” pentru candidatul francez, Claude Moraes a subliniat: „Ceea ce încerc să să explic este că, în cele din urmă, la negocieri, atât Consiliul, cât și Parlamentul European vor fi parteneri egali în această negociere. Este adevărat că la statele membre candidatul francez a fost foarte mult înainte și la noi a fost foarte mică diferența dintre candidați, dar în negociere, o negociere matură, nu se va spune, nu se va uita nimeni la asta. Vom vedea care este cel mai bun candidat. Nu va fi simplu, există o diferență între cum s-a votat, dar asta este democrația, așa vrem să se întâmple voturile”.

Întrebat din nou ce se întâmplă dacă nu merg negocierile, Claude Moraes, vizibil amuzat, a spus că este întrebat de tot felul de chestiuni ipotetice, dar că în UE așa funcționează lucrurile, se negociază și cineva cedează, nu există un stăpân.

„Dați-mi voie să vă spun un secret. Nu există nicio procedură pentru nimic. În cele din urmă trebuie să existe un consens și negocieri. Așa funcționăm noi. Chiar dacă suntem blocați, trebuie să cedeze cineva, ca să ajungem la un consens. Nu există un stăpân sau o stăpână care să spună: nu vă mai jucați, așa am decis, așa facem. Trebuie să negociem matur. (…) Și să vă mai spun un secret. Democrația nu este perfectă și nici această situație nu este perfectă”.

Din nou, moderatorul îi spune lui Moraes că, în general, Consiliul are mai multă putere, iar replica președintelui Comisiei LIBE a venit imediat: „Membrii Consiliului sunt din statele membre, dar nu e partea aleasă a Uniunii Europene. Nu trebuie să subestimați ceea ce poate face Parlamentul într-o negociere”.

Laura Codruța Kovesi a obținut 26 voturi miercuri în comisia pentru libertăți civile și justiție (LIBE) a Parlamentului European, clasându-se pe locul întâi pentru ocuparea poziției de procuror-șef al Parchetului European. Pe locul doi s-a clasat Francois Bohnert (Franța) cu 22 voturi, iar pe trei Andres Ritter (Germania), care a obținut un singur vot. Un vot a fost nul.

Laura Codruța Kovesi a câștigat marți seară votul din comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European pentru desemnarea procurorului-șef al Parchetului european, clasându-se peste contracandidații săi din Franța și Germania. Astfel, fosta șefă a DNA a primit 12 voturi, Francois Bohnert (Franța) a obținut 11 voturi, iar Andres Ritter (Germania) a obținut un singur vot.

Francezul Jean Francois Bohnert s-a plasat pe primul loc în urma votului din COREPER (Consiliul Reprezentanților Permanenți) din UE, mai clar după votul ambasadorilor din cele 22 de state membre care au aderat până acum la structura Parchetului European. Laura Codruța Kovesi și Andres Ritter s-au plasat pe locul doi cu egalitate de voturi.

Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Parchetul European, care ar urma să devină operaţional până la sfârşitul lui 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie, care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.