Președintele Curții Constituționale: Nu se pune problema unui conflict sau a unei ierarhii între ordinea juridică constituţională naţională şi ordinea juridică europeană

Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a declarat vineri, după o întâlnire cu preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Koen Lenaerts, că nu se pune problema unui conflict sau a unei ierarhii între ordinea juridică constituţională naţională şi ordinea juridică europeană, relatează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al CCR, discuţiile celor doi oficiali s-au concentrat pe aspecte legate de cooperarea instituţională dintre cele două curţi în sensul consolidării dialogului judiciar, o bază pentru perspectiva unor noi relaţii între cele două instanţe, întrevederea fiind apreciată ca deosebit de utilă pentru toate părţile.

Marian Enache a susţinut că întâlnirea se încadrează în obiectivele sale principale, astfel cum au fost anunţate încă din prima zi a mandatului, una dintre priorităţi fiind promovarea dialogului instituţional cu instanţele constituţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

„Oficialul român a punctat că instanţa constituţională din România marchează o etapă nouă a dialogului judiciar cu Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar realizarea acestei întâlniri poate constitui un punct de plecare în acest proces, prin intensificarea relaţiilor şi a comunicării, respectiv a unui dialog bazat pe bună-credinţă şi respect reciproc. Acesta a mai arătat că, prin constituirea Uniunii Europene, a apărut şi un alt tip de diplomaţie, în afara celor tradiţionale, guvernamentale şi parlamentare, şi anume diplomaţia judiciară, ale cărei metode de implementare o constituie dialogul şi procedurile judiciare, care contribuie la menţinerea stabilităţii juridice în spaţiul comun al Uniunii Europene. Preşedintele instanţei române a subliniat că nu se pune problema unui conflict sau a unei ierarhii între ordinea juridică constituţională naţională şi ordinea juridică europeană, fiind vorba, de fapt, despre o compatibilizare şi o complementaritate a celor două ordini juridice, ambele fiind acceptate în plan naţional, de la momentul aderării la UE”, a transmis CCR.

La rândul său, Koen Lenaerts a susţinut că întâlnirea se înscrie pe coordonatele dialogului judiciar cu instanţele naţionale din ţara noastră, în special cu instanţa constituţională, care este apreciată la nivelul CJUE.

„Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu se pronunţă asupra dreptului Uniunii într-un glob de cristal. Aceasta interpretează dreptul Uniunii astfel încât să fie aplicat uniform şi în mod egal în toate statele membre ale Uniunii Europene. Dreptul Uniunii Europene are aceeaşi semnificaţie în România, în Belgia, în Portugalia, în Estonia, în Grecia şi în toate cele 27 de state membre. Dar, pentru a face acest lucru, Curtea de Justiţie are nevoie de contribuţiile curţilor constituţionale naţionale, care descoperă probleme care ţin de dreptul Uniunii, posibile aspecte care ţin de interacţiunea dintre dreptul Uniunii şi dreptul naţional, inclusiv dreptul constituţional naţional, care formulează întrebări preliminare către Curtea de Justiţie, iar aceasta din urmă încearcă să interpreteze dreptul european astfel încât să armonizeze bogatele tradiţii constituţionale comune statelor membre”, a spus oficialul CJUE.

El a mai afirmat că este „foarte bucuros” să constate că preşedintele CCR, Marian Enache, şi colegii săi sunt ferm angajaţi să contribuie la consolidarea spaţiului constituţional comun prin formularea de trimiteri preliminare către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de fiecare dată când dreptul european este relevant pentru riguroasa punere în executare a dispoziţiilor Constituţiei României, care se întrepătrunde cu dreptul european din 2003, când textul Legii fundamentale a fost revizuit în vederea aderării la UE.

În acest sens, preşedintele Curţii Constituţionale a subliniat că jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional cu privire la admisibilitatea formulării de întrebări preliminare a evoluat în timp, iar, în momentul de faţă, CCR poate formula astfel întrebări preliminare indiferent de tipul de control de constituţionalitate cu care a fost învestită, a priori sau a posteriori. AGERPRES/(AS – autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)