Președintele Daniel Ortega și soția sa rămân la putere în Nicaragua după ce contracandidații în alegeri au fost arestați. Scrutinul, considerat o comedie de Statele Unite

Preşedintele statului Nicaragua, Daniel Ortega, este liniştit în privinţa realegerii sale pentru un al patrulea mandat de cinci ani după alegerile de duminică pe care Washingtonul le-a calificat drept o comedie, singura necunoscută fiind rata absenteismului, în condiţiile în care toţi rivalii serioşi ai actualului şef al statului au fost arestaţi, transmite AFP, citată de Agerpres.

Secţiile de votare s-au închis la ora locală 18:00 (00:00 GMT), iar primele rezultate erau aşteptate în jurul miezului nopţii (06:00 GMT), potrivit tribunalului electoral. Doar rata de participare ar putea da o idee despre sprijinul real acordat de populaţie echipei formate din Daniel Ortega, 76 de ani, şi soţia sa Rosario Murillo, 70 de ani, vicepreşedinte din 2017.

Statele Unite au denunţat cu fermitate scrutinul. „Ceea ce preşedintele din Nicaragua şi soţia sa, vicepreşedinta Rosario Murillo, au orchestrat astăzi este o imitaţie de alegeri care nu au fost nici libere, nici corecte şi, cu siguranţă, nici democratice”, a afirmat preşedintele american, Joe Biden, citat într-un comunicat de presă al Casei Albe.

În schimb, preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, şi-a felicitat omologul fără să mai aştepte rezultatele scrutinului. „Imperialismul şi aliaţii săi din Europa arată cu degetul către Nicaragua, dar există oameni care iubesc Nicaragua, sunt oameni care apără Nicaragua”, a spus Maduro într-o intervenţie televizată în care şi-a anunţat intenţia de a vizita în curând această ţară din America Centrală.

Străzile au fost aproape pustii duminică în Managua. De teama unei prezenţe scăzute la vot, Frontul Sandinist de Eliberare Naţională (FSLN, fostă gherilă aflată la putere) a organizat vizite din uşă în uşă în timpul zilei pentru a mobiliza alegătorii.

După ce a introdus în urnă buletinul de vot, preşedintele Ortega şi-a acuzat oponenţii că sunt demoni (…) care aleg violenţa, denigrarea, calomnia, campaniile pentru ca Nicaragua să fie din nou pradă ciocnirilor violente şi războiului”. Candidaţii arestaţi „conspirau, nu doreau ca aceste alegeri să aibă loc pentru că şi-au vândut de mult sufletul imperiului (nord-american) şi trăiesc în genunchi, cerând agresiuni” împotriva ţării, a adăugat Ortega.

Jurnaliştilor din mass media internaţionale, printre care CNN şi Washington Post, li s-a interzis intrarea în Nicaragua, iar guvernul nu a permis participarea unor observatori independenţi.

Autorităţile, însă, au acreditat sâmbătă în jur de 200 de ghizi electorali şi jurnalişti atent selecţionaţi, militanţi sandinişti străini, potrivit lui Urnas Abiertas, un observator independent.

Opoziţia decapitată, cu liderii săi în detenţie sau în exil, a organizat o demonstraţie de aproximativ o mie de persoane în San Jose, capitala statului Costa Rica, unde s-au refugiat peste 100.000 de nicaragueni. Singurul lor slogan şi îndemn pentru cei din ţară a fost:”staţi acasă”.

Cei cinci candidaţi înscrişi pentru a se confrunta cu şeful statului în cursa electorală sunt consideraţi de opoziţie ca dispuşi la compromis cu puterea.

Potrivit unui sondaj Cid-Gallup, dacă ar fi avut de ales, 65% din cei 4,4 milioane de alegători înscrişi ar fi votat pentru un candidat al opoziţiei, faţă de 19% pentru actualul şef al statului.

La trei ani după represiunea care a făcut peste 300 de morţi în rândul manifestanţilor care au cerut în primăvara anului 2018 demisia preşedintelui Daniel Ortega, şi cu şase luni înaintea alegerilor, vânătoarea opozanţilor de către regim a făcut ravagii: au fost arestaţi 39 de politicieni, oameni de afaceri, ţărani, studenţi şi jurnalişti. Printre aceştia se numără cei şapte potenţiali candidaţi care puteau reprezenta o ameninţare reală pentru preşedintele în exerciţiu.

Favorita opoziţiei în sondaje, Cristiana Chamorro (67 de ani), fiica fostei preşedinte Violeta Chamorro (1990-1997), a fost primul candidat arestat, pe 2 iunie, fiind plasată în arest la domiciliu.

Oponenţii sunt acuzaţi de subminarea suveranităţii naţionale, susţinerea sancţiunilor internaţionale împotriva Nicaragua, trădarea patriei sau spălare de bani, în temeiul unei legi adoptate de parlament la sfârşitul anului 2020.

Frica domină în această ţară din America Centrală cu o populaţie de 6,5 milioane de persoane, cea mai săracă din regiune şi afectată după tulburările din 2018 de inflaţie, şomaj şi pandemia noului coronavirus, a cărei amploare este negată de autorităţi.

După protestele din primăvara anului 2018, peste 100.000 de nicaragueni au luat calea exilului.

Erou al revoluţiei şi fost luptător de gherilă, Daniel Ortega este acuzat astăzi de adversarii săi că acţionează la fel ca dictatorul Anastasio Somoza la răsturnarea căruia a contribuit în 1979.