Președintele Franței Emmanuel Macron “a pus pisica între porumbei” prin declanșarea în pripă a alegerilor parlamentare anticipate

Expresia englezească “to put the cat amongst the pigeons” s-ar traduce în română “a pune pisica între porumbei” (sau a pune mâța-ntre hulubi în variantă moldovenească) și are semnificația de a spune sau a face ceva care cauzează tulburări sau înfurie o mulțime de oameni.

Ei bine, ceea ce a făcut președintele Macron prin dizolvarea Adunării Naționale duminică, imediat ce a devenit clar că partidul Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) s-a situat pe primul loc în alegerile europarlamentare cu peste 30% din voturi echivalează cu punerea unui motan în mijlocul unui stol de porumbei.

Proximitatea scrutinului parlamentar – 30 iunie și 7 iulie – a declanșat o frenezie în rândul partidelor politice, atât la dreapta cât și la stânga. Dar președintele Macron, în funcție de peste șapte ani, nu s-a retras în turnul său de fildeș (oricum cvasi-inexistent pentru președinții-jucători ai celei de-a Cincea Republici Franceze, înființată în 1958), ci, vorba francezului, a persistat și a semnat: marți într-o conferință de presă extraordinară el a criticat alianțele electorale formate sau propuse atât la stânga, cât și la dreapta.

Președintele Macron s-a referit la Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală) ca la un partid de extrema stângă, antisemit și antiparlamentar și a criticat Partidul Socialist (PSF), Verzii (EELV) și Partidul Comunist (PCF) pentru că au format cu LFI Noul Front Popular (NFP). În aceeași conferință de presă l-a criticat pe (fostul de acum) președinte al partidului Republicanii (LR, centru dreapta), Eric Ciotti, care tocmai anunțase în acea dimineață o alianță cu RN în vederea alegerilor parlamentare.

În aceste trei zile care au trecut de la anunțul dizolvării Adunării Naționale, au avut loc evoluții politice spectaculoase: mai întâi lidera de facto a RN, Marine Le Pen, a declarat că nu este interesată de postul de prim ministru și l-a declarat candidat la acest post pe președintele partidului, tânărul de 28 de ani, Jordan Bardella.

Apoi, la numai câteva ore după anunțul alianței cu RN, biroul politic al LR l-a destituit pe Ciotti din funcție și l-a exclus din partid pentru această alianța perfectată pe cont propiu cu un partid considerat de mulți, inclusiv de președintele Macron, de extrema dreaptă. LR care a obținut 7,25% este într-o poziție delicată după ce în parlamentul dizolvat sprijinise guvernele minoritare pro-prezidențiale conduse de Elisabeth Borne și Gabriel Attal.

Rămânând la dreapta, Marion Marechal a fost exclusă din partidul Recucerire (extrema dreaptă) a cărei listă a condus-o în alegerile europarlamentare unde a obținut 5,5%, în urma apelului ei către alegători de a vota RN în alegerile legislative. Întâmplător sau nu, Marechal este nepoata lui Le Pen, cu care pare să se fi reconciliat după ce părăsise RN în 2019.

La stânga, anunțarea formării NFP este doar un prim pas, cel mai dificil va fi desemnarea unor candidați unici ai celor patru partide în toate cele 577 de circumscripții uninominale. LFI deținea la dizolvare 75 din cele 150 de mandate câștigate de alianța stângii la alegerile din 2022, sub eticheta Noua Uniune Populară, Ecologică și Socială (Nupes). La recentul scrutin europarlamentar, PSF a obținut aproape 14%, în timp ce LFI a fost sub 10%, cu Verzii la 5,5% și PCF la 2,3%, ceea ce ar putea încuraja PSF să ceară mai multe învestituri de candidați.

Totodată, fostul candidat prezidențial LFI, Jean-Luc Melenchon, a declarat că ar putea fi candidat la funcția de prim-ministru, fără ca cineva să-l fi propus, așa cum a făcut Le Pen cu Bardella. Imediat, deputatul LFI Francois Ruffin s-a declarat și el potențial candidat la funcția de prim ministru.

Până atunci însă trebuie să aibă loc alegerile parlamentare. Intențiile de vot pentru primul tur, potrivit sondajelor, sunt următoarele: RN 31 – 35%, NFP 22 – 28%, Ensemble (Împreună, confederația centristă proprezidențială) 16 – 19%, LR 6,5 – 9%. În vechiul parlament Ensemble avea 250 de deputați, Nupes 150, RN 89 și LR 61.

Președintele Macron a realizat probabil că sprijinitorii săi nu vor reuși să obțină majoritatea absolută sau nici măcar cel mai mare număr de mandate în Adunarea Națională și următorul obiectiv ar fi împiedicarea RN de a obține o majoritate absolută. O Adunare fără majoritate cu RN, cel mai numeros partid, ar fi o premieră absolută și ar putea face Franța practic neguvernabilă, cu șeful statului privat pe dreptul a dizolva parlamentul în următoarele 12 luni.