Președintele Franței, Emmanuel Macron: “Nu s-a terminat cu antisemitismul” – discurs ofensiv, anti-negaționist, cu prilejul marcării a 80 de ani de la razia antisemită din 16/17 iulie 1942

Prezent la inaugurarea memorialului de la gara Pithiviers de unde au fost deportați la Auschwitz peste 8.000 de evrei, ridicați din casele lor de autorități și predați ocupanților naziști, președintele Macron a reamintit responsabilitatea regimului fascist al statului francez de la Vichy condus de mareșalul Philippe Petain.

„Da, acționând în numele Franței, statul lui Pétain, Laval (prim ministrul lui Petain, n.r)., Bousquet (șeful poliției regimului de la Vichy), a eșuat în mod deliberat în toate îndatoririle patriei Luminilor și a Drepturilor Omului. Niciun soldat nazist nu a luat parte la razie.” a spus președintele Macron în discursul său ținut în fața asistenței adunată la gara transformată în memorial.

Șeful statului francez a urmat calea predecesorilor săi, inaugurată de Jacques Chirac în 1995 la 53 de ani după tragicele evenimente, primul președinte care a recunoscut responsabilitatea statului francez în razia din 16/17 iulie 1942, când 13.152 de evrei au fost ridicați cu brutalitate din casele lor din Paris și suburbiile sale, ținuți în condiții infernale timp de cinci zile la Vel d’Hiv (fostul velodrom de iarnă din Paris), apoi internați în lagăre tranzit și ulterior deportați de naziști în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Din totalul evreilor deportați doar 811 au supraviețuit celui de-al doilea război mondial.

„Timp de cinci zile, Velodromul de iarnă a fost transformat în primul cerc al iadului. În această anticameră a lagărelor, în fața gardienilor lor în chipiu, familiile își șopteau cuvinte în idiș pentru a se asigura că Franța nu va face niciodată așa ceva. Și totuși, Franța a făcut-o, statul francez a făcut-o”, a mai spus președintele Macron.

Partea de nord a Franței era sub ocupație nazistă din 1940, iar partea de sud, a rămas neocupată și era numită Statul Francez cu capitala la Vichy, condus de Petain. În iulie 1942, Petain și Laval au acceptat cererile naziștilor de predare unui număr important de evrei – bărbați, femei, copii – iar raziile efectuate în zilele de 16 și 17 iulie 1942 au fost 100% opera francezilor.

În discursul său ținut duminică dimineață, prim ministra Elisabeth Borne, fiica unui evreu supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz, a spus „Statul francez a mers mai departe decât au cerut naziștii”.

Dar președintele Macron a avut și o parte politică în discursul său. „Nu am terminat cu antisemitismul. Este chiar mai fierbinte și mai galopant decât era în 1995 în țara noastră, în Europa și în atâtea locuri din lume”, a spus cu indignare Emmanuel Macron, cerând „forțelor republicane” să își „dubleze vigilența”. El a reamintit de atentatele antisemite din ultimii 10 ani din Franța și s-a legat de cei care denaturează faptele istorice.

„Nici Pétain, nici Laval nu au vrut să salveze evreii. Este o falsificare a istoriei”, a declarat președintele Macron, adăugând „cei care se complac în aceste minciuni au proiectul de a distruge Republica și unitatea națiunii”. Aceasta a fost o aluzie străvezie la Eric Zemmour, candidatul de extrema dreaptă la președinție care a obținut 7% în scrutinul din aprilie 2022 și care a declarat că Petain a salvat evrei.

Cu toate acestea, președintele Macron a fost atacat din stânga eșichierului politic. Lidera grupului parlamentar al partidului Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), Mathilde Panot, l-a atacat pe șeful statului pe Twitter, spunând că acesta i-a adus omagii lui Petain.

Într-un discurs în 2018, președintele Macron a spus despre Petain că a fost “mare soldat” în primul război mondial, dar a adăugat rolul negativ jucat de acesta în cel de-al doilea război mondial.

Intervenția lui Panot a fost criticată de unii politicieni, chiar și din stânga eșichierului politic, ca fiind indecentă.