Președintele Franței, Emmanuel Macron, refuză să numească un prim ministru până după Jocurile Olimpice, la jumătatea lunii august

După ce Noul Front Popular (NFP, alianța stângii) a propus-o pe Lucie Castets pentru funcția de prim-ministru, președintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu televizat la France 2 că nu va face o astfel de numire.

„Până la jumătatea lunii august, nu suntem în poziția de a putea schimba lucrurile. Și apoi de acolo, în funcție de evoluția acestor discuții, va fi responsabilitatea mea să numesc un prim-ministru sau o prim-ministră și să-i încredințez sarcina de a forma un guvern și de a avea cea mai largă majoritate care să-i permită să acționeze și să aibă stabilitate”, a adăugat el.

„Este fals să spunem că Noul Front Popular ar avea o majoritate, oricare ar fi ea”, a comentat președintele Macron, respingând efectiv propunerea stângii în ansamblul său de a o numi pe  Lucie Castets, înalt funcționar public, la Palatul Matignon. „Problema nu este un nume. Întrebarea este ce majoritate poate apărea în Adunare, astfel încât un guvern al Franței să poată adopta reforme, să adopte un buget și să ducă țara înainte.”

NFP, format din patru partide – Franța Nesupusă (FLI, stânga radicală), Partidul Socialist (PS), Verzii (EELV) și Partidul Comunist (PCF) – s-a clasat pe primul loc după cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative anticipate din 7 iulie cu 193 de mandate din totalul de 577 câte numără Adunarea Națională.

Președintele Macron a spus însă că NFP nu dispune de o majoritate absolută și a dat exemplul scrutinului pentru alegerea președintelui Adunării Naționale în care candidatul stângii, deputatul PCF Andre Cahassaigne, a întrunit doar 207 voturi și a fost depășit de candidata alianței pro-prezidențiale, Yael Braun-Pivet, care a fost realeasă în funcție. El a făcut apel la forțele politice să găsească „compromisuri”.

„Responsabilitatea partidelor [care au alcătuit un front republican împotriva Reunirii Naționale] este să știe să facă compromisuri, acesta nu este un cuvânt murdar”, a insistat Emmanuel Macron, care a declarat că se așteaptă ca “forțele politice să fie la înălțimea a ceea ce au făcut între cele două tururi” ale alegerilor legislative.

Candidații stângii și centriști s-au desistat reciproc în circumscripțiile unde s-au clasat pe locul 3 pentru a face baraj împotriva candidaților Reunirii Naționale (RN, dreapta populistă/extremă) calificați în turul 2.

În același timp, președintele Macron a declarat că „nu va mai exista o nouă dizolvare” a Adunării Naționale și că își va încheia mandatul în 2027. „Dorința mea este mai degrabă să avem timp de trei ani, timp de cinci ani – deoarece mandatul a fost dat parlamentarilor pentru cinci ani – o cameră [Adunarea] care să poată avansa și decide asupra reformelor, astfel încât țara să fie mai puternică și mai echitabilă”, a adăugat el.

Referindu-se la Jocurile Olimpice care vor fi inaugurate vineri președintele Macron a spus: „Sportivii israelieni sunt bineveniți” și “trebuie să poată concura sub culorile lor”, după noi controverse privind participarea delegației israeliene la JO.

„Am spus întotdeauna: CIO [Comitetul Internațional Olimpic] este cel care va decide, iar noi nu facem politică cu Jocurile”, a adăugat președintele Macron care i-a condamnat „în termenii cei mai duri pe toți cei care, în orice fel, îi pun în pericol pe acești sportivi și îi amenință implicit”. Parlamentarii LFI au denunțat în special „dublul standard” dintre israelieni și sportivii ruși, dintre care un număr redus va participa sub o siglă neutră.