Președintele Franței, Emmanuel Macron, respinge vreo responsabilitate după moțiunea de cenzură care a demis guvernul Barnier și promite numirea unui nou prim ministru în următoarele zile

Vorbind în direct la televiziune, președintele Macron, a încercat să arunce toată responsabilitatea crizei politice prin care trece Franța în primul rând pe partidul Reunirea Națională (RN), pe care l-a numit după o pauză de câteva luni “extrema dreaptă”, acuzându-l că a votat moțiunea alături de “extrema stângă”, aluzie la Franța Nesupusă (LFI), principalul partid al Noului Front Popular (NFP, alianța stângii), din care mai fac parte Partidul Socialist (PS), Ecologiștii (EELV), Partidul Comunist (PCF), partide pe care nu le-a pomenit, deși a regretat implicit alăturarea lor la vot.

Președintele Macron a respins și responsabilitatea cu privire la dizolvarea pe 9 iunie a Adunării Naționale, decizie aproape unanim criticată, care a dus la acest haos politic, aproape aruncând responsabilitatea asupra electoratului pentru acest parlament fără majoritate. Miercuri 331 de deputați din totalul de 575 au votat cenzura, prima după 62 de ani, care a dărâmat cel mai efemer guvern din istoria celei de-a Cincea Republici, înființată de Charles de Gaulle în 1958. El a reamintit că nu are dreptul constituțional de a dizolva Adunarea Națională până în vara viitoare.

În continuare, președintele Macron a respins orice cerere de demisie (venită de la cele două extreme) și a promis să-și ducă mandatul până la capăt în 2027, când nu mai are dreptul să candideze. El a acuzat implicit cele două extreme de a pune înaintea interesului național ambițiile prezidențiale – aluzie la lidera RN, Marine Le Pen și la fondatorul LFI, Jean Luc Melenchon. Sondajele de opinie arată că peste jumătate din alegători doresc ca Macron să demisioneze.

Președintele Macron a promis să numească în următoarele zile un nou prim ministru care să formeze un guvern “de interes general”, care să fie susținut de toate partidele care se angajează să nu cenzureze guvernul. Acest cabinet urmează să prezinte parlamentului un proiect de lege a finanțelor publice provizoriu până la 15 decembrie pentru a permite funcționarea țării după 1 ianuarie 2025. Cum va putea funcționa acest guvern altfel decât cel precedent când situația politică nu s-a schimbat, asta e întrebarea esențială.