Președintele Germaniei califică drept „fake news” informațiile apărute în presa de la Bruxelles potrivit cărora moldovenii ar putea pierde regimul liberalizat de vize cu UE

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a declarat într-o conferință comună alături de Maia Sandu ținută miercuri la Chișinău, că informațiile apărute în publicația EUObserver.com potrivit cărora moldoveni și-ar putea pierde dreptul de circulație în UE sunt „fake news” (știri false -n.r.).

EUObserver a scris că Republica Moldova riscă să rămână fără regimul liberalizat de vize pentru a circula în mai multe țări europene precum Germania, Italia și Belgia, după ce aceste țări au înregistrat cifre foarte mari în privința cererilor de azil din partea cetățenilor moldoveni.

Republica Moldova Moldova a înregistrat un număr record de 429% mai multe de cereri de azil comparativ cu lunile iunie–august 2019 și iunie–august 2021, se menționează întru-un document din 27 septembrie publicat de către EUObserver.com

„În cazul unei îmbunătățiri reduse sau a unei lipse generale de progres […], Comisia Europeană ar trebui, în opinia noastră, să sublinieze că declanșarea mecanismului de suspendare a regimului de vize (Visa Suspension Mechanism) este o opțiune reală”, a declarat delegația germană în același document.

G4Media a încercat să afle din partea autorităților din Republica Moldova ce se întâmplă în această privință, dar deocamdată nu am primit niciun răspuns din partea Ministerului de Interne al Republicii Moldova.

În schimb, reprezentanți ai unor ONG-uri de la Chișinău care se ocupă cu traficul de persoane ne-au declarat neoficial că ar fi vorba despre grupări de criminalitate transfrontalieră, coordonate de rromi din zona orașului Soroca care activează în general în zona orașelor porturi precum Odesa în Ucraina și Batumi în Georgia.

Aceștia profită de legile Germania care permit oferirea de beneficii materiale și asigurare socială aplicanților de azil. Astfel, o bună parte din cei care solicită azil profită de cest lucru și merg fie să primească tratamente medicale, fie să facă operații costisitoare și profesioniste pe care nu și le-ar permite în țările de origine.

Activitatea aplicanților, ne-am spus sursele G4Media, este coordonată de rețele de trafic de persoane transfrontaliere.

Iritare generală

La rândul său, Italia a avut obiecții similare la adresa Moldovei, observând că rețelele de trafic de persoane, care operează prin „țările vecine”, abuzează de călătoriile fără viză.

„În cazul unui progres insuficient”, Roma a lansat ideea de a elimina Moldova din lista țărilor ai căror cetățeni au dreptul la călătorie fără viză. Franța se declară, de asemenea, nemulțumită de Albania și Georgia și rămâne prudentă față de sârbi. Republica Cehă a declarat că a înregistrat un număr mare de cereri nefondate de azil din partea cetățenilor georgieni, moldoveni și ucraineni, scrie sursa citată.

La rândul său, Belgia a descris numărul cererilor de azil din Moldova în 2021 „ca o creștere alarmantă”. „Avem, de asemenea, cifre relativ ridicate pentru Macedonia de Nord, dar s-ar putea să fie un fenomen de vară, temporar”, a spus acesta.

Olanda este primul și singurul stat UE care a solicitat până acum o suspendare fără viză. Dar cererea sa, împotriva Albaniei în 2019, a fost respinsă de Comisia Europeană.

Călătoria fără viză este considerată de Comisia Europeană drept o „realizare importantă” în relațiile dintre UE și Balcanii de Vest și fostele state sovietice care fac parte din Parteneriatul Estic. Republica Moldova beneficiază de acest privilegiu din iunie 2014, atunci când autoritățile de la Chișinău au semnat Acordul de Asocierile UE-Republica Moldova.

Autoritățile de la Berlin cer măsuri

La începutul lunii, G4Media a scris despre faptul că Ministerul german de Interne german este îngrijorat de numărul tot mai mare de solicitanți de azil din Republica Moldova care depun cereri de azi în Germania, în special pentru a locui în Berlin. Într-o scrisoare trimisă de secretarul de stat al Ministerului de Interne Helmut Teichmann senatorului pentru integrare din Berlin, Elke Breitenbach, la începutul lunii septembrie, acesta își exprima îngrijorarea că „Berlinul reprezintă o proporție vizibil ridicată a cererilor inițiale și ulterioare depuse de moldovenii la nivel național, la aproximativ 80% ”.

Scrisoarea a subliniat, de asemenea, faptul că în peste 1.500 de decizii de azil luate de Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) care implică cetățeni moldoveni în acest an, nu a fost recunoscut niciun caz de protecție internațională sau chiar o interdicție de deportare. Mai mult, secretarul de stat s-a referit la natura acestei dezvoltări drept „explozivă”.

În document se mai precizează că abuzul asupra sistemului de azil de către migranții care nu au nevoie de protecție este o problemă care nu trebuie subestimată „în ceea ce privește importanța sa pentru acceptarea (migranților și refugiaților) în societate în ansamblu.

Teichmann a sugerat în scrisoare că principalul stimulent pentru cererile mari de azil ar putea fi cel financiar. El a spus că orice prestații sociale plătite solicitanților de azil din Germania ar trebui plătite doar cu o lună în avans, pentru a opri stimulentul persoanelor care călătoresc în Germania să solicite bani de la guvern în așteptarea deciziei autorităților germane în cazul cererii de azil.

Secretarul de stat a declarat că limitarea unor astfel de plăți ar putea limita atractivitatea pentru astfel de practici pentru persoanele și traficanții de persoane care vor să abuzeze sistemul social și medical din Germania, subliniind că acesta este conceput expres pentru persoanele care într-adevăr solicită azil din cauza unor probleme grave.

În august 2021, 431 de moldoveni solicitaseră azil în Germania. În iulie, 231 de persoane din Moldova au venit în Germania pentru a depune cereri de azil. În iunie, acest număr era de 111.

Situația a condus la plasarea Republicii Moldova pe locul cinci pe lista principalelor țări de origine pentru solicitanții de azil după Siria, Afganistan, Irak și Turcia. Cu un an în urmă, aproape niciun solicitant de azil din Republica Moldova nu venise în Germania.

Nu mai puțin de 3.413 persoane din Moldova au plecat din țară în 2020 și au solicitat azil în alte state. Destinațiile căutate de acestea au fost Franța, Germania și Statele Unite. În total, 99% din cererile de azil au fost respinse. Cele mai multe cereri de zil pentru imigranții moldoveni au fost acceptate din Statele Unite și Italia. (Foto: Facebook / Maia Sandu)