Președintele Iohannis a primit premiul Carol cel Mare pentru că ”a prestat un serviciu semnificativ în interesul statului de drept și al independenței sistemului judiciar” / Ce i se reproșează în țară

Președintele Klaus Iohannis a primit, sâmbătă, la Aachen, Germania, premiul Carol cel Mare. Potrivit organizatorilor, distincția a fost acordată pentru promovarea valorilor europene, a libertății și democrației, protecția minorităților și diversitatea culturală, dar și că ”a prestat un serviciu semnificativ în interesul statului de drept și al independenței sistemului judiciar”.

În țară însă, președintelui i se reproșează mai multe lucruri care țin de statul de drept și independența justiției. Spre exemplu, președintele Klaus Iohannis a fost amendat în mai 2020 de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu 5.000 de lei  pentru „discriminare și încălcarea dreptului la demnitate pe criteriul de apartenență etnică/națională” prin afirmațiile despre proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc când a vorbit de un troc PSD – UDMR „pentru a da Ardealul ungurilor”. Președintele Iohannis a contestat în instanță decizia, dar Curtea de Apel a menținut decizia CNCD. Procesul este în curs la Înalta Curte.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a reproșat anul trecut șefului statului că prin declarațiile sale i-a făcut pe maghiari ”dușamnii României” și că ”a luat în batjocură limba maghiară”. Kelemen a calificat o ”idioțenie” acuzația șefului statului privind așa-zisele înțelegeri de culise dintre liderul PSD Marcel Ciolacu și UDMR pentru a ”fura Ardealul”.

În ce privește justiția, fostul ministrul al justiției, Stelian Ion, i-a reproșat șefului statului că  ”poartă principala răspundere” pentru criza politică. El a relatat recent o întâlnire cu președintele din 18 mai și susține că șeful statului i-a cerut să renunțe la proiectul de desființare a Secției Speciale și să desființeze SIIJ abia odată cu adoptarea celor trei legi ale justiției. În ce privește numirile de procurori-șefi, Stelian Ion susține că Iohannis ”Vrea numiri exclusiv politice la parchete”.

Klaus Iohannis s-a remarcat și prin numirea Georgianei Hossu la DIICOT, în ciuda avizului negativ al CSM și al faptului că soțul ei era acuzat într-un dosar penal, în care a și fost condamnat. Abia după condamnare, Hosu a demisionat de la șefia DIICOT.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis s-a erijat în timpul guvernării PSD (regimul Dragnea) într-un apărător al justiției și al statului de drept. A participat în 2017 la celebra ședința de Guvern în care urmau să fie adoptate ordonanțele de urgență privind amnistia și grațierea, când l-a avertizat pe fostul premier de atunci, Sorin Grindeanu, în legătură cu prezența celor ”elefanți în încăpere”.Adoptarea OUG-ului a fost blocată atunci și a dus la proteste masive de stradă. Inclusiv președintele Klaus Iohannis a fost prezent la unul din aceste proteste.

Majoritatea modificărilor legislative operate sub regimul Dragnea au fost însă păstrate de guvenarea PNL, inclusiv Inspecția Judiciară, condusă de Lucian Netejoru, care a continuat acțiunile disciplinare împotriva magistraților incomozi. Asociațiile de magistrați au cerut în repetate rânduri guvernului să respecte recomandările Comisiei de la Veneția și din MCV și a cerut adoptarea reformelor în sistemul judiciar, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Din reformele promise în campanie, aproape nici un obiectiv nu a fost respectat. G4media.ro a scris în luna iunie că Guvernul Cîțu și fosta coaliție PNL USR PLUS UDR de guvernare nu și-a atins niciunul dintre cele 10 obiective pe termen scurt propuse în domeniul Justiției. Între timp, doar 2 obiective au fost bifate precum renunțarea la creșterea numărului de judecători din completurile de apel și contestație și eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților la 20 de ani vechime.

Și președintele Consiliului European, Charles Michel, l-a felicitat pe șeful statului pentru premiul primit în Germania. ”Ești unul dintre cei mai îndârjiți apărători ai valorilor noastre: libertate, solidaritate și stat de drept”.