Președintele Iohannis anunță că Grecia va deveni membru al formatului diplomatic Inițiativa celor Trei Mări, iar Moldova și Ucraina vor fi țări asociate

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că Grecia va deveni membru al formatului diplomatic Inițiativa celor Trei Mări la summitul din septembrie. Inițiativa celor Trei Mări reunește acum 12 state aflate între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

De asemenea, Republica Moldova și Ucraina vor fi țări asociate Inițiativei celor Trei Mări, a mai spus președintele.

Iohannis va găzdui pe 6 septembrie 2023, la Palatul Cotroceni, a VIII-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări.

Formatul are ca scop promovarea cooperării pentru dezvoltarea infrastructurii în sectorul energetic, al transporturilor și în cel digital, vizând noile investiții, creșterea economică și securitatea energetică.

SUA sunt un susținător puternic al acestui format diplomatic, văzut ca o contrapondere la interesele Rusiei în Europa Centrală și de Est.

Discursul integral al președintelui în fața diplomaților români:

Bine ați revenit la Palatul Cotroceni cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române!

Consecințele nocive la nivel global ale războiului de agresiune de la granițele noastre au determinat adaptarea noastră rapidă și formularea de răspunsuri ferme pe o linie clară și puternic asumată a politicii noastre externe.

Dumneavoastră v-ați aflat, de nenumărate ori, în prima linie a efortului de gestionare a efectelor acestui război, punând în mișcare mecanismele și instrumentele diplomatice și consulare, propunând abordări inovative și demonstrând constant relevanța unei diplomații eficiente.

Au trecut mai bine de 18 luni de la declanșarea războiului de către Rusia, iar solidaritatea României față de Ucraina a rămas de neclintit. Am primit peste 5,7 milioane de ucraineni, am coagulat eforturi umanitare internaționale de anvergură, am facilitat tranzitul a peste 22,5 milioane de tone de produse agricole ucrainene prin România.

Acestor eforturi li se alătură sprijinul politic puternic acordat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene și al NATO, demersuri fără precedent în planul dreptului internațional, precum și angajamentul nostru pentru continuarea izolării Moscovei și combaterea impunității Rusiei.

Vom continua să sprijinim multidimensional și cuprinzător Ucraina, atât timp cât va fi necesar.

Totodată, vom continua să fim alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistență financiară, expertiză și sprijin politic fără precedent, în edificarea unui parcurs european ireversibil, dar și în construcția unui stat sigur și prosper, pentru toți cetățenii săi.

Prioritatea momentului constă în obținerea deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova și Ucraina.

Ambele state au nevoie de menținerea angajamentului și a sprijinului ferm al Uniunii și al statelor sale membre față de viitorul lor european.

În același timp, este datoria noastră, a României, să continuăm să fim un autentic furnizor de securitate și prosperitate în regiune, astfel încât Marea Neagră să devină o regiune în care pacea și prosperitatea nu mai pot fi supuse niciunei amenințări.

Doamnelor și domnilor,

Întreaga istorie a diplomației române moderne și succesele sale sunt legate de continuitatea obiectivelor și a susținerii valorilor noastre. De aceea, este necesară menținerea clarității strategice și a acțiunii hotărâte în implementarea unei politici externe coerente, principiale și previzibile, pe baza celor trei piloni esențiali, bine-cunoscuți.

Mă refer la creșterea profilului României în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO și la întărirea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.

Totodată, sunt foarte importante susținerea și promovarea valorilor democratice, a drepturilor și a libertăților fundamentale, a stabilității și a securității în regiune și la nivel global, susținerea multilateralismului eficient, precum și promovarea și respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli.

La nivel european, vom continua să ne poziționăm ca un factor de echilibru și stabilitate și ca actor constructiv.

Provocările actuale ne-au motivat și mai mult să intensificăm eforturile pentru sporirea rezilienței strategice a Uniunii și a statelor membre, pentru pregătirea gestionării mai eficiente a viitoarelor crize, indiferent de natura lor, și pentru promovarea intereselor comune.

Sprijinim consolidarea Uniunii ca actor puternic, respectat, și cu impact semnificativ în plan global. Dumneavoastră veți continua să acționați cu inițiativă și hotărâre în contextul evoluțiilor care se succed cu mare viteză la Bruxelles și în toate capitalele lumii. La baza acestor eforturi trebuie să se afle, desigur, reflexul de coordonare europeană. Totodată, România rămâne profund atașată concretizării unei noi Agende Strategice robuste și eficiente, care să contribuie la consolidarea unității și a solidarității europene.

Aderarea României la spațiul Schengen rămâne o prioritate pentru perioada următoare. Locul României este în spațiul Schengen, iar acest obiectiv trebuie să fie atins, atât în baza performanțelor noastre recunoscute, cât și ca o confirmare a faptului că Uniunea este capabilă să răspundă necesității de coeziune, reziliență și securitate sporită.

Mai ales în actualul context, este nevoie de cooperare loială pe baze constructive și de consolidarea unei Uniuni fără fragmentări în interiorul său. Trebuie să transmiteți cu și mai multă fermitate mesajul că, în mod evident, România este parte a soluției şi contribuie direct şi tangibil la securitatea Uniunii. Față de toate acestea, avem așteptarea legitimă de la toți partenerii noștri europeni să demonstreze solidaritate.

În ceea ce privește rolul României în NATO, la Summitul de la Vilnius România şi-a atins toate obiectivele. Am marcat pași decisivi în consolidarea securității noastre colective, iar sarcina dumneavoastră este de a acționa hotărât pentru implementarea deciziilor Summitului.

Pentru orice amenințare de securitate care ar putea afecta România, Alianța are, datorită adoptării noilor planuri de apărare, un răspuns pregătit, pe măsură.

Este creat și cadrul necesar pentru aducerea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forțe de întărire, dacă situația o va impune. Totodată, vom accelera procesele legate de prepoziționarea de echipamente.

O repet: România și cetățenii săi beneficiază acum de cel mai înalt grad de securitate și apărare din întreaga noastră istorie.

Vom continua să asigurăm îndeplinirea angajamentelor noastre naționale, în strânsă coordonare cu aliații noștri, inclusiv în cadrul Formatului București 9, care și-a dovedit utilitatea în asigurarea unei coordonări eficiente pe Flancul Estic.

Salut, totodată, reconfirmarea importanței strategice a Mării Negre și vă încurajez să continuați eforturile pentru consolidarea locului acesteia pe agenda NATO.

Evoluții precum proeminența regiunii în eforturile globale de asigurare a transferului grânelor ucrainene către piețele internaționale pot facilita aceste eforturi. În același sens contribuie și finalizarea de către Statele Unite a Strategiei de Securitate la Marea Neagră, la care Ministerul Afacerilor Externe a contribuit substanțial. Implementarea acesteia va oferi și mai multă substanță cooperării noastre în regiune.

Nu în ultimul rând, dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului nostru Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă un pilon a cărui relevanță se reconfirmă și se consolidează. Suntem profund angajați în menținerea și întărirea relației transatlantice.

Totodată, dorim să creștem prezența americană în regiunea noastră, sub toate aspectele sale: militară, economică, energetică și politică.

Vom continua să acționăm împreună cu partenerii americani pentru obiectivul comun de accedere a României în Programul Visa Waiver.

Este nevoie, și în perioada următoare, pentru a ne atinge obiectivele, să utilizăm forța parteneriatelor noastre bilaterale sau a formatelor de cooperare pe care le-am inițiat sau transformat în instrumente eficiente de politică externă.

Astfel, vom continua să aprofundăm relațiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanță strategică: Germania, Franța, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria și statele baltice.

Totodată, este esențial să aprofundăm formatele trilaterale consolidate sau lansate în ultimii ani.

Mă refer la trilateralele România – Polonia – Turcia, România – Republica Moldova – Ucraina, România – Polonia – Spania, fiecare fiind construită pe o logică de cooperare eficientă și țintită.

Trebuie să vă concentrați în continuare și pe relațiile cu partenerii noștri strategici din Caucazul de Sud, Azerbaidjan și Georgia, precum și cu Armenia, având în vedere importanța acestei regiuni sub aspect energetic și din punctul de vedere al rolului său în configurația politică, economică și de securitate de la Marea Neagră.

Interesul nostru față de Marea Neagră rămâne un numitor comun și un liant al diverselor noastre formate și inițiative în regiune și dincolo de aceasta. Un exemplu elocvent este Inițiativa celor Trei Mări, al cărei Summit îl voi găzdui din nou la București, peste doar câteva zile.

În contextul geopolitic creat de războiul din Ucraina, Inițiativa a câștigat în relevanță și consider că trebuie să devină o platformă și mai importantă în consolidarea rezilienței regionale și europene.

La Summitul din 6 septembrie, România are o serie de obiective, dintre care menționez reconfirmarea rolului Inițiativei de promovare a creșterii economice și a interconectărilor strategice, inclusiv prin consolidarea și rafinarea instrumentelor Inițiativei, şi redefinirea relației Inițiativei cu vecinătatea sa, reconfigurată geopolitic.

Fără a anticipa deciziile care vor fi luate la Summit, se prefigurează și lărgirea Inițiativei cu un nou stat participant, Grecia, respectiv acordarea statutului de stat participant asociat Ucrainei și Republicii Moldova.

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește regiunea Balcanilor de Vest, este necesar să identificăm soluții viabile pentru accelerarea integrării europene și euroatlantice pentru statele interesate.

În același timp, România va continua să se implice activ în Orientul Mijlociu și vecinătatea sudică.

Pe acest fond, dezvoltarea prezenței și a interacțiunilor noastre în spațiile Americii Latine, Africii și Asiei reprezintă nu doar o necesară recalibrare a priorităților noastre, ci și reflexia asumării unui profil activ în cadrul Uniunii Europene. Războiul din Ucraina ne-a arătat, în mod dramatic, că ordinea internațională bazată pe reguli, având în centrul său Carta ONU, trebuie asumată și apărată pe toate continentele, că fiecare voce contează și că niciun partener global nu trebuie uitat.

Ca membru matur al Uniunii, dar și ca stat cu legături bilaterale tradiționale valoroase în Africa, Asia-Pacific și America Latină, ne-am implicat la un nivel fără precedent în relansarea relațiilor cu aceste spații. Vă îndemn să continuați pe acest drum.

În regiunea Asia-Pacific, rămân prioritare relațiile cu statele cu care împărtășim aceleași valori și obiective, între care Japonia, cel mai recent partener strategic al nostru, parteneriat stabilit cu prilejul vizitei mele, și Coreea de Sud, cu care marcăm în acest an 15 ani de Parteneriat Strategic.

O importanță aparte va trebui acordată relansării durabile a relațiilor cu India și trebuie, de asemenea, asigurat un follow-up consistent vizitei pe care am efectuat-o în Singapore.

Discuțiile pe care le-am avut cu omologii din Brazilia, Chile și Argentina, în cadrul vizitelor din aprilie, au stabilit direcțiile de acțiune pentru perioada următoare în plan politic, economic, cultural, al acțiunii comune împotriva schimbărilor climatice. Demersurile pe care le-am efectuat privind combaterea consecințelor globale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei au fost apreciate de partenerii din zonă și de cei transatlantici.

Pe o altă dimensiune de acțiune, aderarea României la OCDE rămâne un obiectiv major de politică externă. Veți continua să vă implicați, cu toată seriozitatea, în avansarea acestui proces. Acesta presupune și o transformare internă a politicilor, a practicilor și a legislației, dar care ne va aduce beneficii clare, și încurajez toate instituțiile interne să rămână implicate și active pe acest dosar strategic.

Doamnelor și domnilor,

În actualul context internațional, o politică externă fermă înseamnă, în primul rând, să rămânem de neclintit în promovarea valorilor noastre.

Din această perspectivă, amintesc faptul că ne aflăm în pragul unui an electoral care va presupune desfășurarea a trei procese electorale în care veți fi implicați – două naționale și unul european. Aceste procese electorale nu sunt doar un exercițiu administrativ, sunt expresia democrației în sine. De aceea, vă solicit să depuneți toate eforturile pentru ca toți cetățenii români, oriunde s-ar afla, să își poată exercita dreptul de vot în cele mai bune condiții.

Nu pot să închei fără a mă referi și la activitatea dumneavoastră consulară, esențială în protejarea și promovarea intereselor cetățenilor români în străinătate.

Am încredere în implicarea dumneavoastră continuă în oferirea celor mai bune și moderne servicii cetățenilor români, în baza reformei consulare ample inițiate încă din anul 2020. Vă felicit pentru faptul că anul trecut ați reușit să prestați cele mai multe servicii consulare din istoria instituției – peste 1.130.000.

Doamnelor și domnilor,

Ne raportăm, în anii următori, la o lume în profundă transformare, marcată de amenințări pe care trebuie să le gestionăm, dar și de oportunități pe care trebuie să fim capabili să le valorificăm. Așadar, contez pe contribuția dumneavoastră la punerea în practică în mod eficient a obiectivelor noastre ambițioase și orientate spre viitor.

Vă mulțumesc și vă doresc mult succes!