Președintele Iohannis, clarificări despre candidatura la șefia NATO după întâlnirea cu Joe Biden: „Împreună am decis să continuăm dialogul / Risc să nu existe consens și tocmai de aceea e foarte bine să fie doi candidați” / Despre sistemele Patriot pentru Ucraina: „Vom discuta în CSAT ce putem să oferim”

Președintele Klaus Iohannis a avut marți seară o întâlnire cu președintele Joe Biden la Casa Albă. Biden a lăudat România pentru aportul în NATO și pentru ajutorul dat Ucrainei. Ulterior, în declarații la Ambasada din Washington, președintele Iohannis a spus că a discutat pe scurt cu președintele Biden despre candidatura sa la șefia NATO: ”Există riscul să nu existe consens (printre aliații NATO – n.red.). Și tocmai de aceea cred că este foarte bine să existe două candidaturi, să existe doi candidați care, în general, sunt considerați acceptabili amândoi, pentru că o organizație puternică are nevoie și de competiții puternice”, a spus președintele Iohannis.

Șeful statului a mai spus că a discutat cu omologul american despre posibila cedare a unui sistem de apărare anti-rachetă Patriot către Ucraina. ”Președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim, și, evident, ce putem să primim în schimb, pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană. Eu cred că vom găsi o soluție. Este vorba de un singur sistem Patriot”, a spus Iohannis.

UPDATE 22:10 Președintele Klaus Iohannis a făcut declarații de la Ambasada României la Washington:

• Vizita coincide și cu un moment aniversar pentru România, se implinesc 20 de ani de când România a devenit stat NATO. Am discutat cu președintele Biden despre parteneriatul strategic dintre țările noastre cum îl putem face mai puternic, pentru a face față acestui context global foarte complicat.
• Prezența trupelor americane pe teritoriul țării noastre într-un număr sporit reprezintă un factor de stabilitate nu numai pentru România, ci pentru întreaga lume.
• Am abordat și problema admiterii României în programul Viza Weiver, Obiectivul nostru e să îndeplinim toate condițiile pentru intrarea acestui program și suntem siguri că asta se va întâmpla într-un viitor nu foarte îndepărtat.
• Este esențial să întărim postura pe flancul estic.
• România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar.

Q: Ați discutat despre dorința dumneavoastră de a merge la șefia NATO:

A: Și acest punct a fost atins în discuția noastră și împreună am decis să continuăm dialogul.

• Despre sistemele Patriot: Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina. Sisteme avansate. În ultimele săptămâni e o discuție despre cine poate să pună la dispoziție Ucrainei sisteme Patriot. Și președintele Biden a pus în discuție și am spus că suntem dispuși. Vom discuta în CSAT ce putem să oferim și ce putem primi în schimb pentru că este inacceptabil să rămână România fără apărare anti-aeriană. Este unul funcțional care va rămâne în România. Celelalte care sunt în stare avansată de operaționalizare și despre unul dintre acestea era vorba. Nu este o decizie politică. … Există campanii de conștientizare, de îmbunătățire a ratei de acceptare, avem legitimitatea să sperăm că într-un viitor nu foarte îndepărtat să se rezolve această chestiune.
• Despre procentul din PIB pentru Apărare: România stă extraordinar de bine cu 2,5% din PIB pentru apărare. Sunt mulți din NATO chiar foarte departe de 2%, în măsura în care tensiunile cresc, măsura se va relua. Trebuie să fim foarte lucizi și să vedem că industriile noastre de apărare trebuie să crească, altfel nu vom face față acestei situații.
• Întrebat dacă va avea o întâlnire și cu reprezentanți republicani: Cutumiar este ca președintele să se întâlnească cu administrația în funcție și asta am făcut. Aș menționa câteva cereri: obiective naționale importante, întărirea flancului estic și asta am pus în discuție azi. Nu e suficient, e nevoie de un angajament mult mai ferm și pentru apărare, și pentru descurajare. Descurajare nu înseamnă să aducem și mai mulți militari, ci să fim echipați ca lumea. Ajutorul pentru Ucraina gâfâie într-o zonă sensibilă, obuzele pentru artilerie, iar asta nu poate rămâne așa. Pentru industria de apărare trebuie să alocăm sume mai mari, dar lucrurile merg mai departe, dacă vrem să avem un sistem funcțional pe flancul estic, trebuie să avem o logistică, de exemplu pentru carburant. Trebuie să avem un sistem de alimentare pe întregul flanc estic.
  Războiul este în regiunea Mării Negre, trebuie să ne concentrăm mai mult, să elaborăm strategii pentru a preveni extinderea conflictului și pentru a ajunge la o pace care satisface și obiectivele Ucrainei.
• Despre discuțiile pe care le-a avut cu Joe Biden legat de postul de secretar general al NATO: Aceste discuții nu se fac publice și nu mă apuc să spun ce a spus președintele Biden. Eu spun ce am vorbit eu acolo. Există riscul să nu existe consens și tocmai de aceea e foarte bine să fie doi candidați care în general sunt considerați acceptabili amândoi, pentru că o organizație puternică are nevoie de competiție puternică.
  Unii au spus că dacă sunt doi candidați se rupe unitatea alianței. E bine să fie doi candidați, pentru că atunci e posibilitatea de a deschide noi teme de dezbateri și există șansa să facem să meargă lucrurile mai bine.

UPDATE 22:06 Klaus Iohannis a făcut o postare pe Twitter, după întâlnirea cu Joe Biden din Biroul Oval.

I had a very consistent discussion today in Washington, D.C., with @POTUS Joe Biden, at the @WhiteHouse, on the Strategic Partnership between Romania 🇷🇴 and the United States 🇺🇸, including cooperation on security, economic, and energy issues. pic.twitter.com/4wlMozkKxu

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) May 7, 2024

UPDATE 21:35 Joe Biden, în Biroul Oval:

• Domnule președinte bine ați venit la Casa Albă, bine ați revenit în Biroul Oval. Mi-am amintit acum când am intrat aici că atunci când eram senator, acum 108 ani în urmă (râde, n.red.), am luptat din greu pentru intrarea României în NATO, iar acum 20 de ani România s-a alăturat NATO, iar națiunile noastre au devenit din ce în ce mai apropiate.
• România a făcut enorm pentru legătura transatlantică
• Trupele SUA și românești sunt umăr la umăr, inclusiv in România
• Mulțumim României pentru ajutorul dat Ucrainei, mai ales în Marea Neagră

UPDATE 21:33 Klaus Iohannis face declarații în Biroul Oval, de unde transmite și echipa TVR:

• Avem o grămadă de probleme de discutat. Am reușit nu numai să devenim membri NATO, mulțumită vouă și altora care au luptat pentru noi, acum 20 de ani, dar am reușit și să lucrăm la relația noastră bilaterală care a devenit din ce în ce mai puternică.
• Cred că am reușit de asemenea să facem legătură transatlantică mai puternică, și din punctul meu de vedere această legătură transatlantică este piatra unghiulară a modului democratic de a trăi, a valorilor și cum vedem viitorul națiunilor noastre și cum putem asigura securitatea popoarelor noastre.
• Desigur, vom discuta și obiectivele care rămân de atins. Lucrăm la programul scutirii de vize, Visa Waiver, și sperăm să dea rezultate într-un timp destul de scurt.
• Din păcate, cea mai mare problemă este aceea de a găsi o cale de a reinstaura pacea și de ajuta Ucraina și pe ucraineni. Vom căuta soluții pentru a sprijini Ucraina, România are rezultate bune în sprijinul Ucrainei
• Trebuie să găsim soluții pentru a împiedica Rusia să câștige acest război în Ucraina și trebuie să stăm uniți și să lucrăm împreună.

UPDATE 21:31 Echipa Antena 3 prezentă la Washington a publicat primele imagini din Biroul Oval, de la întâlnirea dintre cei doi președinți.

UPDATE 21:25 Declarațiile de presă susținute de președintele Iohannis au fost amânate de la ora 21:30, la ora 22:15.

UPDATE 21:02 Din delegație mai fac parte miniștrii Luminița Odobescu și Cătălin Predoiu, ambasadorul Andrei Muraru, consilierul prezidențial George Bologan, șefa Departamentului Comunicare, Dana Bârsan și Lucian Pahonțu, șeful SPP.

UPDATE 21:00 Klaus Iohannis a ajuns la Casa Albă.

Context

Președintele Klaus Iohannis efectuează, în perioada 7-8 mai 2024, o vizită de lucru la Washington, D.C., Statele Unite ale Americii. Programul vizitei prevede o întâlnire cu președintele SUA, Joe Biden, la Casa Albă.

“Un loc aparte în schimbul de opinii al celor doi șefi de stat îl va ocupa situația din Ucraina și din bazinul Mării Negre, precum și întărirea securității în spațiul euroatlantic. Dialogul la nivel înalt va fi o bună oportunitate pentru ridicarea profilului Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și reconfirmarea relațiilor bilaterale privilegiate dintre cele două state și a cooperării multisectoriale”, afirmă Administrația Prezidențială, într-un comunicat publicat luni.

De notat că vizita are loc în contextul în care Klaus Iohannis a anunțat că este interesat de obținerea postului de secretar general al NATO. Vizita marchează și prima primire a lui Klaus Iohannis de către președintele Joe Biden la Casa Albă. Klaus Iohannis a mai fost primit la Casa Albă de fostul președinte american Donald Trump.

Casa Albă a publicat și ea un comunicat în care afirmă că “președintele Biden îi va ura bun venit la Casa Albă președintelui României, Klaus Iohannis, la 7 mai”.

“Liderii vor sărbători 20 de ani de când România este membră a Alianței NATO. Președintele Biden îi va mulțumi președintelui Iohannis pentru că a găzduit militari americani în România și va recunoaște numeroasele contribuții pe care România, un aliat NATO de neclintit, le-a adus la securitatea pe flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre. Liderii vor sublinia sprijinul lor continuu pentru Ucraina, care continuă să se apere împotriva agresiunii Rusiei. De asemenea, vor trece în revistă numeroasele domenii în care România și Statele Unite colaborează, inclusiv energia, cooperarea economică și valorile noastre democratice comune”, se arată în comunicatul Casei Albe.

Potrivit Palatului Cotroceni, vizita președintelui Klaus Iohannis în SUA “va reprezenta un bun prilej pentru reafirmarea rolului României ca furnizor de securitate și actor activ în gestionarea crizelor internaționale și respectat de către partenerii Alianței Nord-Atlantice”.

Din delegația oficială vor face parte ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.

Totodată, miercuri, 8 mai 2024, președintelui Klaus Iohannis îi va fi decernat premiul Distinguished International Leadership Award pentru anul 2024, în cadrul galei Atlantic Council Distinguished Leadership Awards. Consiliul Atlantic din SUA a decis ca pentru anul 2024 să acorde acest premiu președintelui României, ca o “recunoaștere a carierei sale și a rolului său de lider transatlantic și european”. Premiile The Atlantic Council sunt cunoscute și ca „Oscarurile Washingtonului”.

Președintele Klaus Iohannis este primul șef de stat european onorat cu această distincție, în cei 24 de ani de la înființarea premiului.

Consiliul Atlantic este o prestigioasă organizație americană de tip „think tank”, fondată în anul 1961, cu o activitate bogată în domeniul afacerilor internaționale.

“Anual, Consiliul Atlantic premiază un număr restrâns de personalități care întruchipează esența relației transatlantice și care au contribuit la consolidarea acesteia, în toate dimensiunile sale (politic, economic, securitate și apărare, artă, activități umanitare etc.)”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Printre personalitățile cărora li s-a acordat de-a lungul timpului The Atlantic Council Distinguished Leadership Awards se numără Președinții Statelor Unite ale Americii George W. Bush (2018), William J. Clinton (2010) și George H.W. Bush (2009), Vicepreședintele SUA Joseph R. Biden, Jr. (2011) – actualul Președinte al SUA, Președinții Comisiei Europene Ursula von der Leyen (2021) și Jose Manuel Barroso (2014), Prim-ministrul italian Mario Draghi (2022), Cancelarul german Helmut Kohl (2009), Prim-ministrul britanic Tony Blair (2008), precum și alți șefi de stat și de guvern sau lideri de organizații internaționale.