Președintele Klaus Iohannis a discutat cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis despre interconectorul întârziat Grecia – Bulgaria care ar permite României să scape de dependența de Gazprom

Președintele Klaus Iohannis l-a primit miercuri la Palatul Cotroceni pe premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. Cei doi au discutat despre cooperarea regională, inclusiv în energie, și în format trilateral cu Bulgaria, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Cei doi au agreat continuarea cooperării în domeniul energetic, inclusiv în format trilateral (România, Bulgaria, Grecia) pentru a putea găsi soluții împreună la provocările actuale în materie de securitate energetică, se arată în comunicatul citat.

Una dintre temele principale de pe agendă e interconectorul de gaze dintre Grecia și Bulgaria, întârziat 6 ani de vecinii de la sud fără un motiv real.

De ce e important acest interconector? Odată ce el va fi funcțional, fluxul de gaze naturale din Grecia poate veni direct în România. Or, Grecia primește fie prin conducte, fie prin import cu nave, gaze naturale sau gaze lichefiate din diverse surse – Qatar, SUA, Azerbaidjan, iar România ar putea cumpăra aceste gaze pentru a scăpa de dependența de Gazprom. În acest moment, prin sistemul de conducte existent, România nu poate importa decât gaze livrate de produse de gigantul rus Gazprom, fiind la mâna unui singur furnizor.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat detalii despre negocierile dintre cele trei țări, anunțând că premierul Ciucă se va întâlni miercuri cu omologul grec, iar vineri – cu premierul bulgar.

Coridorul vertical de gaze e un proiect strategic pentru România. Dacă acest coridor Grecia – Bulgaria – România s-ar realiza, România ar putea importa gaze din Grecia, evitând astfel dependența de unicul său furnizor extern din acest moment, Rusia. Grecia și Bulgaria amână însă fără motiv realizarea interconectării dintre ele, ceea ce face ca România să nu aibă acces la gazele naturale din Grecia (gaze importate în Grecia din Azerbaidjan, Qatar, Algeria).

Reamintim că, în timp ce acum Iohannis și premierul grec discută despre posibile viitoare colaborări în domeniul energetic și despre cum ar putea gazul să ajungă din Grecia în România, țara noastră era aproape să fie fizic prezentă într-un important proiect gazier din Grecia, un proiect, de această data, concret.

În 2019, la inițiativa conducerii de atunci a Romgaz și prin decizie a Adunării Generale a Acționarilor, se aproba achiziționarea de către compania românească, pentru circa 13 milioane euro, a 20% din acțiunile emise de compania Gastrade parte a grupului energetic elen Copelouzos, care dezvoltă proiectul terminalului LNG cu o capacitate inițială de 6,1 miliarde de metri cubi lângă oraşul grecesc Alexandroupolis. Aici va fi în curând unul din punctele de intrare a gazelor lichefiate din Qatar și SUA în Europa, cu ieșire și către Europa de Sud-Est, prin gazoductul IGB care va lega Grecia de Bulgaria.

Peste un an însă, în 2020, mai marii din Ministerul Energiei au considerat că nu mai este important, „în contextul actual” intrarea Romgaz în proiectul grecesc, Consiliul de Administrație respingând decizia finală. Romgaz nu a mai intrat în niciun proiect, în schimb locul lăsat liber de români a fost imediat ocupat de bulgari, prin Bulgartransgaz, care a cumpărat ea 20% din compania care dezvoltă terminalul și va beneficia așadar la momentul când metanierele vor descărca miliarde de metri cubi de LNG. Ceea ce putea reprezenta prima ieșire în exterior a Romgaz, ca parte a unui proiect strategic, a eșuat, iar compania rămâne în continuare să se ocupe strict de piața internă și să se confrunte cu depletarea continuă a perimetrelor gaziere din subsolul României.

În luna iulie 2021, ministrul Energiei din Bulgaria, Andrei Jivkov, îi promisese ministrului Virgil Popescu că interconectorul de gaze Bulgaria – Grecia va fi finalizat până în luna iulie 2022, astfel încât gazele din Azerbaidjan să ajungă în România, după cum anunța atunci Virgil Popescu.

Între timp însă, guvernul bulgar s-a schimbat, iar proiectul e în continuare în lucru.

La finalul anului 2020, Azerbaidjanul a demarat livrările comerciale de gaze naturale spre Europa prin gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP), intrând pe o piaţă energetică foarte profitabilă, care este dominată de Rusia. (Foto: Presidency.ro)