Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire ale procurorilor Mihaela Iorga Moraru și Iulian Remus Popa în funcții de conducere la DNA și Parchetul General/ Cei doi au avut avize negative de la CSM

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, decretele pentru numirea procurorului Mihaela Iorga Moraru în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pe o perioadă de 3 ani și decretul pentru numirea procurorului Iulian Remus Popa  în funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe o perioadă de 3 ani.

Nu este prima dată când Klaus Iohannis semnează decretele de numire a unor procurori în funcții de conducere, în ciuda avizului negativ de la CSM. În 2020, șeful statului a acceptat propunerile ministrului Cătălin Predoiu la șefia Parchetelor, spunând că i-a ”făcut plăcere” să semenze pentru Gabriela Scutea, procuror general, Giorgiana Hosu, șef la DIICOT, și Crin Bologa la DNA, deși primele două aveau avize negative de la CSM. Ulterior, Giorgiana Hosu a demisionat

Ministerul Justiției a anunțat că ministra Alina Gorghiu i-a transmis președintelui Klaus Iohannis propunerile. Cei doi au avut avize negative de la CSM, dar ministra Alina Gorghiu a trecut peste avizul consultativ. Este o situație similară cu cea din 2019, când președintele Iohannis a numit șefii DNA și Parchetului General în ciuda avizului negativ al CSM. Câteva luni mai târziu Hosu a demisionat pe fondul problemelor penale ale soțului său, între timp decedat.

Secția pentru procurori a CSM i-a dat aviz negativ cu un vot de 5-1 procurorului Remus Popa, propus de Ministerul Justiției în funcția cheie de procuror-şef al Secţiei de urmărire penală din Parchetul General. Avizul negativ al CSM arată că Remus Popa are o ”experiență limitată” în ceea ce privește urmărirea penală, adică exact specificul secției pentru șefia căreia candidează. Avizul CSM arată ca un rechizitoriu la adresa procurorului Popa, despre care arată că a prezentat un proiect managerial cu deficiențe grave.

• Citește și: DOCUMENT ”Mari semne de întrebare referitoare la sinceritate / Deficiențe grave în proiect / Atitudine agresivă / Experiență limitată în urmărirea penală”. De ce l-a avizat negativ CSM pe procurorul Remus Popa, propus de Alina Gorghiu într-o funcție de conducere

Și procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, propusă de Alina Gorghiu la șefia secției de combatere a corupției din DNA, a primit aviz negativ în 5 decembrie 2023 din partea Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Mihaiela Iorga Moraru a fost respinsă cu 5 voturi „împotrivă” și unul „pentru”.

Iorga Moraru a ajuns la SIIJ, fosta Secție Specială, unde a instrumentat dosarul Sorina, considerat abuziv și clasat în cele din urmă. Acum, Iorga Moraru activează în cadrul Parchetului General, la SUPC, unde este procuror special anume desemnat să investigheze magistrați. Ea instrumentează dosarul judecătoarei acuzate de corupție și consum de droguri, Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava. Potrivit unor surse judiciare, Iorga Moraru a participat, alături de procurorul general al României Alex Florența, la nunta judecătorului CCR Gheorghe Stan zis Geani, fost șef al SIIJ.

În ambele cazuri, avizul CSM este consultativ, iar numirea în funcție o face președintele Klaus Iohannis.

Ministra Gorghiu s-a consultat cu șefii DNA și Parchetului General, Marius Voineag și Alex Florența, potrivit comunicatului citat.

Alina Gorghiu a justificat cele două propuneri, în ciuda avizelor negative ale CSM, spunând că ”ambii procurori dețin calitățile profesionale și personale apte să contribuie la eficientizarea activității structurilor de parchet pentru a căror conducere au candidat, lucru confirmat și prin consultarea avută, înainte de trimiterea acestor propuneri, cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției și cu procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție”, potrivit comunicatului Ministerului Justiției.