Președintele Parlamentului European către Consiliul UE: Propunerea noastră pentru șefia Parchetului european este Laura Codruța Kovesi

Președintele Parlamentului European Antonio Tajani, a transmis o scrisoare oficială Consiliului UE prin care în informează despre faptul că propunerea Legislativului european pentru șefia Parchetului european este Laura Codruța Kovesi.

Anunțul a fost făcut de Tajani pe contul personal de Twitter:

• Laura Codruța Kovesi este candidatul Parlamentului European pentru șefia Parchetului European. Ea are toate calitățile necesare pentru a face o treabă excelentă. Avem nevoie de mai multe femei extraordinare precum Laura Codruța Kovesi în poziții de conducere.

Laura Codruţa Kövesi is @Europarl_EN candidate for European Public Prosecutor Office. She has all the qualities required to do a great job. We need more exemplary women like her in leadership positions. pic.twitter.com/Kli8vxH189

— Antonio Tajani (@EP_President) March 8, 2019

Scrisoarea a fost trimisă Consiliului UE și adresată ministrului român al Afacerilor Europene, George Ciamba, care conduce formatul respectiv.

Echipa de negociere a Parlamentului, decisă joi în Conferința președinților, urmează să discute cu Consiliul UE numirea noului șef al Parchetului European. Echipa este formată din europarlamentarii Ingeborg Grassle (Germania, PPE), Claude Moraes (Marea britanie, S&D) și Judith Sargentini (Olanda, Verzi), dintre care doi (Grassle și Sargentini) sunt în favoarea Laurei Codruța Kovesi, au explicat pentru G4Media.ro surse europene.

Negocierea dintre cele două instituții europene e necesară pentru că votul din Parlamentul European diferă de cel din Consiliul UE. Kovesi a ocupat primul loc la votul din cele două comisii din PE (LIBE și CONT), în timp votul indicativ din Consiliul UE l-a plasat în 20 februarie pe primul loc pe candidatul francez, Jean – Francois Bohnert (șeful Parchetului din orașul Reims), Kovesi fiind clasată a doua, la egalitate cu candidatul german Andres Ritter. Votul din Consiliul UE nu este însă unul final, ci unul indicativ, și e de așteptat ca odată cu ieșirea de facto a germanului din cursă voturile să se redistribuie (el s-a clasat pe locul trei și la votul din PE).

Componența echipei de negociere a Parlamentului European e esențială în acest proces, dat fiind că în timp ce popularii lui Grassle au susținut-o puternic pe Kovesi, socialiștii lui Moraes au votat împotriva sa.

Explicațiile europarlamentarului Siegfried Mureșan:

• În primul rând, Consiliul Uniunii Europene trebuie să-și stabilească poziția oficială de negociere. Până acum, Consiliul nu a stabilit nimic oficial, ci doar a avut loc un vot tehnic.
  În mod normal, Consiliul ar trebui să țină cont de poziția panelului format din 12 experți, care a propus-o pe primul loc pe lista candidaților pe Laura-Codruța Kövesi, și de poziția Parlamentului European, care a votat în mod transparent tot pentru Kövesi.
  Dacă poziția Consiliului va fi diferită de cea a Parlamentului European, se va ajunge la o negociere interinstituțională Consiliu – Parlament. În cadrul acestei negocieri, echipa Parlamentului va trebui să apere poziția exprimată de noi, europarlamentarii, la voturile din cele două Comisii de specialitate (CONT și LIBE).
  Obiectivul este de a da votul final în plenul Parlamentului European înainte de finalul acestei legislaturi. De aceea, fac un apel la Consiliu să țină cont de poziția panelului format din 12 experți și de audierea și votul democratic și transparent dat de Parlament și să confirme cât mai rapid nominalizarea Laurei-Codruța Kövesi.

Context

Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a obţinut la 27 februarie cele mai multe voturi în Comisia LIBE a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European, propunerea fiind trimisă Conferinţei Preşedinţilor.

Laura Codruţa Kovesi a primit 26 de voturi, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 22 de voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot.

În votul consultativ din 26 februarie din Comisia pentru control bugetar (CONT), Laura Codruţa Kovesi a primit 12 voturi, fiind urmată de Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de Andres Ritter, cu un vot.

Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor negocieri.

Parchetul European, care ar urma să devină operaţional până la sfârşitul lui 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie, care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.