Preşedintele reales al Lituaniei cere creşterea bugetului apărării la 3,5% din PIB / Lituania alocă în prezent apărării 2,75% din PIB

Preşedintele reales al Lituaniei, Gitanas Nauseda, ţară care se teme că ar putea fi următoarea ţintă a unei agresiuni militare ruse, a susţinut luni că guvernul de la Vilnius ar trebui să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB, mult peste pragul minim de 2% din PIB asumat în cadrul NATO, transmite AFP, transmite Agerpres.

„Cred că ar trebui să atingem cel puţin 3,5% în anii următori” pentru bugetul apărării, acesta fiind un buget „pe care ne putem baza nevoile urgente”, a declarat presei preşedintele Nauseda, care a câştigat confortabil duminică alegerile prezidenţiale.

Lituania alocă în prezent apărării 2,75% din PIB, iar săptămâna trecută ministrul lituanian de finanţe a propus creşterea cheltuielilor de apărare la 3% din PIB în bugetul pentru anul viitor.

Dar în opinia preşedintelui Nauseda chiar şi acest 3% este o investiţie insuficientă, având în vedere cheltuielile suplimentare necesare modernizării armatei, instruirii soldaţilor şi găzduirii unei brigăzi germane în Lituania.

După o întâlnire pe care au avut-o săptămâna trecută în oraşul lituanian Palanga, miniştrii apărării din statele baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) au anunţat că la summitul NATO din iulie le vor cere aliaţilor creşterea la cel puţin 2,5% din PIB a bugetelor apărării statelor membre.

Statele NATO şi-au asumat în cadrul Alianţei angajamentul de a aloca fiecare apărării un buget de minim 2% din PIB, dar numai 11 din cele 32 de ţări membre au atins anul trecut această ţintă.

Deşi nici măcar acest procent de 2% nu este îndeplinit de majoritatea ţărilor membre, statele baltice foste republici sovietice şi care se tem de Rusia consideră că pragul minim al bugetelor apărării ţărilor NATO ar trebui crescut cel puţin cu 0,5%.

Vorbind la o conferinţă de presă după acea reuniune, ministrul lituanian al apărării, Laurynas Kasciunas, a spus că pentru ţările baltice o temă importantă la summitul NATO va fi implementarea planurilor de apărare a acestor ţări elaborate după ultimul summit al Alianţei.

În acest sens, Lituania va anunţa detaliile care privesc partea sa din „linia baltică de apărare comună” contra Rusiei convenită de cele trei ţări la începutul anului. Lituania are astfel în vedere construirea unor fortificaţii fixe, dar şi a unor aşa-numite „parcuri de contra-mobilitate”, unde trupe şi echipamente, inclusiv mine antitanc şi antipersonal, vor putea fi concentrate rapid în zonele ameninţate.