Președintele Republicanilor (LR, centru dreapta) Eric Ciotti, exclus din partid, după anunțarea unui acord cu Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) în vederea alegerilor parlamentare anticipate din Franța

Biroul Politic al LR l-a exclus în unanimitate pe Ciotti, la scurt după ce acesta a anunțat marți în mass-media alianța cu partidul condus de Marine Le Pen și Jordan Bardella.

„Ducând negocieri secrete, fără a consulta familia noastră politică și militanții, Éric Ciotti este în total dezacord cu statutul și cu linia adoptată de LR”, a declarat Annie Genevard, care asigură interimatul de la excluderea lui Ciotti, citată de BFM-TV.

„Convingerea noastră este că Franța are nevoie de o voce puternică și independentă, distinctă de impotența „în același timp” și de saltul în necunoscut al RN”, a mai spus ea, adăugând că „partidul LR va prezenta candidați poporului francez într-o manieră clară și independentă, refuzând să se lase antrenat în politica de partid și în alianțe nefirești”.

„Sunt și rămân președintele grupării noastre politice, ales de membri. Întâlnirea organizată în această după-amiază s-a desfășurat cu încălcarea flagrantă a statutelor noastre”, a scris el într-un comunicat. Niciuna dintre deciziile luate în cadrul acestei reuniuni nu are consecințe juridice. Ea poate avea consecințe penale”, a declarat Ciotti într-un comunicat.

Măsura excluderii a urmat la numai câteva ore după ce în dimineața de miercuri președintele Emmanuel Macron a denunțat într-o conferință de presă specială acordul anunțat de Ciotti cu RN.

Președintele Macron a dizolvat duminică seara Adunarea Națională la scurt timp închiderea urnelor în alegerile europarlamentare în care RN s-a clasat pe primul loc cu 31,37% din voturi, în timp ce LR a înregistrat un scor de 7,25%.

Între timp, la stânga Partidul Socialist, Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală), Verzii și Partidul Comunist au format o alianță Noul Front Popular (NFP) promițând să prezinte candidați unici în toate circumscripțiile.

Alegerile pentru Adunarea Națională vor avea loc prin scrutin majoritar uninominal în două tururi în cele 577 de circumscripții pe 30 iunie și 7 iulie. Sistemul electoral prevede că în fiecare circumscripție este ales din primul tur candidatul care obține majoritatea absolută a voturilor, reprezentând cel puțin 25% dintre alegătorii înscriși pe liste. Dacă niciun candidat nu obține această majoritate, atunci se califică în turul 2 candidații care au obținut un număr de voturi mai mare decât 12,5% din alegătorii de pe liste în acea circumscripție sau, dacă sunt mai puțini de doi, primii doi clasați în turul 1. În turul 2 este ales deputat candidatul care obține cele mai multe voturi.

Primele sondaje de opinie au indicat intenții de vot de 33 – 35% pentru RN, 22 – 25% pentru NFP, 16 – 19% pentru Ensemble (Împreună, confederația centristă pro-prezidențială) și 8 – 9% pentru LR.

În parlamentul trecut LR, care avea 61 de deputați din 577, a sprijinit prin abținere guvernele minoritare conduse de Elisabeth Borne și Gabriel Attal. LR este urmașul partidelor neo-gaulliste UDR, RPR și UMP. După Charles de Gaulle (1958 – 1969), mișcarea gaullistă a mai dat Franței trei președinți – Georges Pompidou (1969 – 1974), Jacques Chirac (1995 – 2007) și Nicolas Sarkozy (2007 – 2012). Din 2012 LR a fost în permanență în opoziție pe plan național, deși rămâne puternic implantat la nivelul regiunilor, departamentelor și localităților.