Președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol regretă că a fost înlăturat de la putere, în ultima sa audiere în faţa Curţii Constituţionale înaintea pronunțării unui verdict ce privește destituirea sa

Preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol şi-a exprimat marţi regretul că nu şi-a putut îndeplini atribuţiile după ce a fost destituit de Parlament în urma aplicării legii marţiale, în timpul înfăţişării sale la ultima audiere din procesul de la Curtea Constituţională care va stabili dacă destituirea sa este definitivă, transmite agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

„Vreau să transmit poporului scuzele şi mulţumirile mele”, a spus Yoon Suk-yeol în declaraţia sa finală în faţa Curţii Constituţionale, care este de aşteptat să emită o sentinţă în săptămânile următoare cu privire la demiterea preşedintelui sud-coreean.

„Deşi mă simt recunoscător, faptul că nu am putut lucra pe parcursul întregului mandat pe care mi l-a acordat poporul mi-a provocat dureri de inimă”, a afirmat Yoon în discursul său, raportat de agenţia locală de presă Yonhap.

Preşedintele sud-coreean, care, deşi încă în funcţie, a fost înlăturat din atribuţii prin moţiunea parlamentară de destituire aprobată la jumătatea lunii decembrie în urma declarării de către acesta a legii marţiale pe care a aplicat-o pentru o scurtă perioadă de timp pe 3 decembrie, şi-a dedicat o mare parte a discursului expunerii agendei sale politice, în cazul în care va rămâne în funcţie.

„Dacă mă voi întoarce la muncă, mă voi concentra în a doua jumătate a mandatului meu pe o revizuire constituţională şi pe reforme politice”, a spus Yoon, care a declarat că aspiră ca aceasta să fie moştenirea sa „pentru generaţiile viitoare”.

Într-o pledoarie care a durat aproximativ 40 de minute, el a adăugat că îşi va dedica eforturile pentru a „unifica voinţa poporului” în vederea realizării unei reforme constituţionale şi a unei structuri politice „care să se adaptează bine la schimbările din societate”.

Audierea a început cu o trecere în revistă a probelor prezentate de la începerea procedurii pe 14 ianuarie şi o prezentare finală de către echipa de avocaţi a lui Yoon şi a procuraturii a argumentelor pro şi contra constituţionalităţii destituirii preşedintelui în urma declarării legii marţiale.

În timp ce Yoon s-a concentrat pe un discurs cu un conţinut eminamente politic şi îndreptat către susţinătorii săi, care s-au adunat în faţa clădirii Curţii Constituţionale într-un nou miting de sprijinire a liderului conservator, echipa sa juridică a apărat încă o dată circumstanţele care l-au determinat să declare stare de urgenţă.

Moţiunea de demitere adoptată de Adunarea Naţională (parlamentul sud-coreean) îl acuză pe preşedinte că a încălcat Constituţia şi legile naţionale prin declararea legii marţiale fără să fi existat o urgenţă naţională şi ignorând procedurile relevante pentru o astfel de decizie, ca de exemplu convocarea unei şedinţe a Cabinetului şi notificarea Parlamentului.

Yoon şi avocaţii săi au susţinut că decizia sa a fost un act care ţine de prerogativele de preşedinte şi a fost menită să transmită un avertisment opoziţiei pentru demiterile repetate ale unor oficiali guvernamentali şi încercările acesteia de a reduce bugetul de stat.

După încheierea procedurilor, cea mai înaltă instanţă din Coreea de Sud are termen până în iunie pentru a decide dacă ratifică sau nu demiterea preşedintelui Yoon pe care Parlamentul a aprobat-o pe 14 decembrie. Ţinând însă cont de faptul că mandatul a doi dintre cei opt judecători ai Curţii expiră pe 18 aprilie, este de aşteptat ca sentinţa să fie făcută publică mai devreme, iar presa sud-coreeană indică mijlocul lunii martie ca fiind cel mai probabil orizont de timp pentru a afla verdictul.

În cazul în care destituirea preşedintelui este ratificată, alegerile prezidenţiale anticipate trebuie convocate în termen de maximum 60 de zile de la pronunţarea hotărârii judecătoreşti.