Președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan face referire la o nouă constituție pentru un posibil nou proces de pace cu kurzii

„Suntem întotdeauna pregătiți să rezolvăm problemele prin metode non-teroriste”, a declarat președintele Turciei, care a semnalat, de asemenea, că o nouă constituție ar putea fi soluția la această problemă, relatează Duvar English.

În timpul întoarcerii sale dintr-o vizită în Albania și Serbia, Erdoğan a fost întrebat despre ofertele sale și ale aliatului său, liderul partidului ultranaționalist MHP Devlet Bahçeli, de reconciliere cu Partidul Egalității și Democrației Poporului (DEM) pro-kurd.

Într-o mișcare surprinzătoare la 1 octombrie, Bahçeli a dat mâna cu deputații Partidului DEM la sesiunea de deschidere a Parlamentului.

Ulterior, el a „invitat” Partidul DEM să „devină un partid al Turciei”. Anterior, el a cerut în mai multe rânduri interzicerea DEM, acuzându-l că colaborează cu PKK, partid aflat în afara legii.

La 12 octombrie, Erdoğan a declarat: „Considerăm atitudinea domnului Bahçeli pozitivă și semnificativă pentru lupta țării noastre pentru democrație. Sperăm că numărul celor care iau aceste măsuri va crește în viitor. Pe măsură ce numărul celor care fac acești pași crește, sperăm că vom putea extinde baza consensului social cu privire la noua constituție”.

„Într-o geografie înconjurată de organizații teroriste, într-o perioadă de tensiuni în Irak, război civil în Siria și atacurile brutale ale Israelului, este important să stabilim pacea acasă”, a declarat Erdoğan.

„Suntem întotdeauna pregătiți să rezolvăm problemele prin metode non-teroriste. Pentru că facem politică pentru a consolida pacea și unitatea țării noastre și pentru a oferi națiunii noastre serviciile de calitate pe care le merită. Acesta este și motivul pentru care solicităm o nouă constituție. (Avem nevoie) să facem o constituție incluzivă, corectă, civilă și libertară”, a adăugat președintele Erdoğan.

Unii critici au spus că Erdoğan ar putea dori să se împace cu Partidul DEM pentru pregătirea unei noi constituții, astfel încât să poată candida din nou la președinție, deoarece constituția limitează președinția la două mandate de cinci ani.

Candidatura lui Erdoğan la alegerile prezidențiale din 2023 a fost, de asemenea, controversată, deoarece acesta a încheiat două mandate de când a devenit președinte în 2014. AKP a susținut că alegerile anterioare reformei constituționale din 2017 nu ar trebui luate în considerare, deoarece președinția și-a asumat un rol diferit după abolirea sistemului parlamentar.

PKK –  Partidul Muncitorilor din Kurdistan – aflat în afara legii, a lansat primul său atac în 1984, iar în anii 1990 au avut loc conflicte intense între PKK și armata turcă, în special în regiunea de sud-est a țării. Guvernul lui Erdoğan a început să ia măsuri cu privire la problema kurdă în 2009 și a inițiat un „proces de pace” între 2013-2015 cu organizația armată separatistă.

Cu toate acestea, procesul de pace a eșuat în 2015 și un conflict armat intens a izbucnit în sud-estul Turciei până în 2016. Zeci de civili au murit și multe orașe au fost afectate în această perioadă.