Președintele Zelenski a aprobat strategia de aderare a Ucrainei la NATO și recâștigarea peninsulei Crimeea

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aprobat decizia luată la Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (SNBO) pentru a pune în practică o strategie care permite consolidarea potențialului militar al țării înainte de eventuala aderare la NATO și cu obiectivul declarat de a recâştiga Crimeea, o peninsulă pe care Rusia a anexat-o în 2014 și care restabilește controlul asupra regiunilor rebele Doneţk și Luhansk.

Este pentru prima dată când o astfel de doctrină a politicii de securitate națională este adoptată în Ucraina, potrivit serviciului de presă al lui Zelenski, care descrie prezența actuală a trupelor rusești în Crimeea drept o „ocupație temporară”. „Este un document care stabilește planificarea sistemului de securitate, al cărui scop este să asigure implementarea politicii de stat în domeniul apărării și să stabilească modalitățile de stabilire a priorităților în domeniul militar”, se arată în comunicatul Preşedinţiei ucrainene.

În mod similar, strategia de securitate aprobată de Zelenski, continuă comunicatul, „va contribui la realizarea integrării Ucrainei în spațiul euro-atlantic și la intrarea acesteia în NATO”. Un alt obiectiv inclus în noua doctrină este „participarea activă a Ucrainei la operațiunile internaționale de pace și securitate”. Se subliniază, de asemenea, că „protejarea Ucrainei de agresiune nu vizează atingerea unei parități militare cu Rusia, ceea ce ar duce la militarizarea excesivă”. Anterior, liderul suprem ucrainean a aprobat un alt document care solicită „restabilirea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei în interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional”, care include Crimeea și Donbasul ca părți ale teritoriului său. Toate acestea pentru a „trimite un semnal comunității internaționale că Kievul este consecvent în intenția sa de a recupera teritoriile pierdute”.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba susține că noua doctrină a securității „constituie unul dintre cei trei piloni ai politicii Kievului în această direcție. Al doilea este consolidarea eforturilor tuturor partenerilor noștri pe baza Platformei Crimii și al treilea este restabilirea dreptului internațional, care implică suveranitatea deplină a Ucrainei asupra peninsulei”.

Platforma Crimeii a fost creată pe 11 martie, la a șaptea aniversare a proclamării unilaterale a independenței acestui teritoriu de către Parlamentul său și își propune să „coordoneze” toate acțiunile internaționale pentru a se asigura că peninsula devine din nou parte din Ucraina.

Kuleba a acuzat Rusia că a transformat-o într-o „bază militară” care, în opinia sa, amenință securitatea NATO și a întregii Uniuni Europene. Summitul său inaugural a fost convocat pentru data de 23 august. Zelenski a anunțat deja că Statele Unite, Polonia, Estonia, Regatul Unit, Canada, Turcia și Azerbaidjan și-au confirmat deja prezența și multe alte țări sunt așteptate să li se alăture. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a fost, de asemenea, invitat. Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat, joi, că Washingtonul sprijină Platforma Crimeii. În cuvintele sale, „Statele Unite salută noua inițiativă a Ucrainei, Platforma Crimeii, și așteaptă cu nerăbdare să lucreze în continuare cu Kievul și aliații noștri pentru a pune capăt ocupației rusești a peninsulei și a agresiunii din estul țării”, în Donețk și Lugansk.

Blinken a precizat clar că sancțiunile țării sale asupra Moscovei pentru acțiunile „ilegale” ale acesteia împotriva Ucrainei „vor rămâne în vigoare, cu excepția cazului în care Rusia va schimba cursul. Statele Unite nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată Crimeea ca teritoriu rusesc”. Secretarul de stat al SUA consideră că ocuparea Crimeii „a fost un afront flagrant la adresa actualei ordini internaționale”.

Dar președintele rus Vladimir Putin a reiterat în repetate rânduri că problema Crimeii „este închisă”, iar problema Donbas trebuie să fie în conformitate cu acordurile de la Minsk din 2015. Moscova insistă ca Kievul să se așeze la masa negocierilor cu separatiștii din Doneţk și Luhansk, lucru pe care autoritățile ucrainene îl exclud până când vor avea loc acolo alegeri autentic democratice și cu supraveghere internațională.

Săptămâna trecută, viceministrul rus de Externe, Aleksandr Gruşko, a acuzat NATO că acționează „distructiv” în legătură cu diferențele dintre Moscova și Kiev. „Alianța nu face nimic pozitiv pentru a căuta o ieșire din acest conflict (…) joacă chiar un rol absolut distructiv în alimentarea celor mai belicoase cercuri din cadrul guvernului ucrainean”, a spus Gruşko. De asemenea, Rusia a acuzat Ucraina că și-a întărit aparatul militar în estul țării și la granița cu Crimeea.

În prezent, în Donbas este un armistiţiu care, potrivit misiunii de monitorizare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), înregistrează încălcări zilnice. Chiar joi, potrivit unor surse militare ucrainene, forțele separatiste din Donețk au încălcat încă o dată armistițiul prin deschiderea focului cu mortiere, lansatoare de grenade și mitraliere de calibru mare în apropierea satului Șumi, provocând patru decese în rândurile armatei de la Kiev și rănind două persoane.

Sursa: ABC / Articol de Rafael M. Mañueco / Traducerea: Rodezia Costea (Rador)