Președinția Poloniei la Consiliul UE: Securitatea înainte de toate

Odată cu trecerea în noul an, la 1 ianuarie 2025, Polonia a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene sub motto-ul „Securitate, Europa!”, anunțând astfel direcția strategică a Uniunii pentru următoarele 6 luni.

Contextul actual este marcat de instabilitate politică în mai multe state membre UE (context în care se regăsește și România), creșterea influenței extremei drepte și radicalismului, precum și consecințele războiului din Ucraina ce se reflectă pe mai multe paliere, nu doar de securitate, ci și energetic, economic, alimentar și migrațional. Astfel, transferul președinției este o marcare a priorităților pe care se va concentra Consiliul UE în următoarele 6 luni.

Predecesoarea Poloniei, Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orban, a avut o președinție controversată, cu priorități și acțiuni unilaterale care au generat tensiuni între partenerii europeni, slăbind coeziunea Uniunii. Totuși, sub egida Președinției, reamintim faptul că României i-a fost acceptată intrarea completă în Schengen, după ce în martie intrasem pe cale aeriană și maritimă.

Cele 7 priorități ale Poloniei la cârma UE

Polonia lui Donald Tusk își propune să consolideze șapte dimensiuni ale securității europene, decizia putând fi interpretată ca un răspuns la acțiunile Rusiei nu doar pe plan militar în Ucraina, ci și pe plan energetic sau în ingerința sa în alegerile recente din Georgia, Republica Moldova sau posibil și în România.

Apărarea și securitatea continentului – în contextul războiului din Ucraina, al tensiunilor cu Rusia și cel în care UE trebuie să-și consolideze independența și rolul de lider la nivel global, Polonia dorește să îmbunătățească cooperarea militară între statele membre, complementând astfel eforturile NATO. Măsurile propuse implică investiții în apărare comună, sprijin pentru Ucraina și o coordonare mai strânsă împotriva amenințărilor, inclusiv cele cibernetice. Mai mult, este adusă în discuție și întărirea cooperării pentru securitate cu state terțe precum Statele Unite, Marea Britanie, Coreea de Sud și alte state cu viziuni asemănătoare asupra democrației și drepturilor omului. Un accent aparte este pus pe infrastructura de apărare cu utilizare duală precum East Shield și Baltic Defence Line, mecanisme nelipsite în fața amenințărilor hibride și militare.

Protecția oamenilor și a frontierelor – în ultimii ani, indiferent de crizele cu care ne-am confruntat (pandemia COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică), Uniunea Europeană s-a dovedit a fi un sprijin real pentru statele membre, oferind ajutor la scară largă pentru populație. Gestionarea migrației continuă să rămână o provocare majoră pentru UE. Polonia urmărește să întărească securitatea frontierelor externe prin controale stricte, gestionarea mai eficientă a fluxurilor de migranți și prevenirea intrărilor ilegale. Se angajează să ofere soluții pentru provocările cu care se confruntă spațiul Schengen și să schimbe atitudinea Uniunii din una reactivă în una proactivă. De asemenea, va fi re-evaluat modul de funcționare al spațiului Schengen, creșterea capacității de protecție civilă, reziliență la dezastre și combaterea rețelelor de crimă organizată, terorismului și radicalizării, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.

Rezistența la propagandă și dezinformare – simțim pe pielea noastră cum autocrațiile țintesc coeziunea statelor membre UE, atacând democrația, securitatea și stabilitatea. În era digitală, campaniile de dezinformare se desfășoară preponderent în mediul online, unde au devenit un risc serios pentru stabilitatea UE – lucru pe care românii îl trăiesc deja pielea lor. Polonia intenționează să sprijine educația și să apere independența și credibilitatea mass-media, pentru a combate știrile false, care vin adesea din partea influențelor străine, menite să destabilizeze.

Asigurarea securității și libertății de a desfășura o activitate comercială – pe fondul inflației, al crizei energetice și al încetinirii economice la nivelul întregii Uniuni, Polonia vrea să protejeze piața unică a UE, prin sprijinirea întreprinderilor și reducerea dependenței economice de țări precum China. Va promova reducerea birocrației și sprijinirea industriilor strategice. Totodată, prioritățile includ restabilirea competiției echitabile pentru industria UE pe plan global, îmbunătățirea instrumentelor de politică comercială și eficientizarea procedurilor pentru achizițiile publice.

Tranziția energetică – obiectivul principal al Poloniei este asigurarea accesului la energie ieftină și suficientă pentru cetățeni și întreprinderi şi creșterea investițiilor în surse de energie regenerabilă. Astfel, se angajează să oprească total importurile de energie de proveniență rusească. Va lua măsuri pentru reducerea prețurilor la energie în UE, revizuirea cadrului de securitate energetică al Uniunii și asigurarea securității fizice și cibernetice a infrastructurii energetice. De asemenea, va sprijini dezvoltarea echitabilă a surselor de energie curată și reducerea dependenței de tehnologii și componente importate necesare tranziției energetice.

Agricultura competitivă și rezilientă – cu presiuni asupra securității alimentare și creșterea nivelului de sărăcie la nivel global, Poloniei va acorda o atenție deosebită fermierilor europeni, dorind să le crească sprijinul financiar prin Politica agricolă comună (PAC). Va exista o paradigmă foarte clară, anume că PAC va încuraja, nu va obliga, fermierii să adopte măsuri pentru protejarea mediului și va evidenția beneficiile combaterii și prevenirii efectelor schimbărilor climatice, precum inundațiile și seceta.

Securitatea sanitară – schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme, dezastrele naturale necesită măsuri și pentru îmbunătățirea rezilienței europene în domeniul sănătății. Pandemia COVID-19 a subliniat repetat nevoia UE de a avea sisteme de sănătate puternice și coordonate între statele membre. Președinția Poloniei se va concentra pe transformarea digitală a sistemului de sănătate, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, precum și pe măsuri de prevenție a bolilor.

Concluzii

Preşedinția Poloniei în Consiliul UE aduce un mesaj clar de unitate și soluții concrete pentru perioada de criză care nu pare a fi aproape de final, încercând să aducă un suflu proactiv politicilor europene, nu reactiv așa cum am fost obișnuiți până acum. Dacă aceste obiective vor fi implementate cu succes, UE va deveni cu siguranță mai puternică după această perioadă dificilă, însă totul depinde de capacitatea Poloniei de a menține coeziunea între statele membre.

Nu în ultimul rând, Președinția Poloneză va revizui cel mai important proces de consultare al tinerilor la nivel european – Dialogul UE cu tinerii, încercând să consolideze identitatea europeană în rândul tinerilor. În contextul moștenirii Anului European al Tineretului 2022, Președinția Poloniei va facilita discuții la nivel înalt despre integrarea unei strategii de comunicare pentru dialogul cu tinerii în elaborarea politicilor viitoare, extinzând procesul, permițând promovarea și implicarea acestuia atât de către tineri, cât și de către decidenți, parteneri și co-organizatori orientați către tineret.

Totodată, nu trebuie să uităm că, pe durata președinției Poloniei la Consiliul UE, se vor împlini 100 de zile de la preluarea mandatului actualei Comisiei Europene, o perioadă importantă pentru a observa modul în care fiecare Comisar va prioritiza anumite pachete legislative sau programe. Mai mult, am intrat deja în cursa contra-cronometru pentru începerea discuțiilor cu privire la Cadrul Financiar Multianual post 2027, mecanismul care stabilește bugetul UE pe următorii 7 ani și care oferă României fondurile de coeziune ce ne-au adus dezvoltarea din ultimii 18 ani.