Presiunea Bisericii asupra legii învățământului are motive ideologice, dar și economice (Op-ed)

Scrisoarea pe care Ministrul educației a primit-o din partea conducătorilor a 13 culte religioase legal recunoscute în România a produs, deja, câteva reacții notabile via mass-media. Epistola conține 13 solicitări de intervenție asupra proiectului de lege a învățământului preuniversitar. Între acestea, câteva au fost mai vizibile: eliminarea din textul legii a definiției “diversității”, eliminarea obligației profesorilor “de a promova diversitatea în școală”, solicitarea de a se menține statutul actual al disciplinei “Religie” în curricula școlară și, respectiv, introducerea “Religiei” între disciplinele la alegere la examenul de bacalaureat. Asistăm la o considerabilă mobilizare a cultelor pentru a determina alinierea valorilor școlii cu cele ale bisericii. Ordinea semnatarilor și adresa expeditorului permit presupunerea că motorul acestei inițiative este Biserica Ortodoxă Română, prin întâistătătorul acesteia, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Între modificările propuse, cel puțin una poate fi considerată contravenție. Concret, proiectul de lege[1], în versiunea publicată pe site-ul Ministerului, interzice discriminarea, iar textul enumeră o listă de criterii care pot fi motive de discriminare. Între criterii apare “orientarea sexuală”; Patriarhul Bisericii ortodoxe, urmat de alți 12 șefi de culte, cer – aceasta este solicitarea suspectă de încălcarea legii – eliminarea “orientării sexuale” din textul proiectului de lege.

Preocuparea autorilor scrisorii pentru aceste teme, pe care ei le consideră a fi “ideologice”, se epuizează în primele 4 puncte ale scrisorii. Restul subiectelor – iar acest aspect a fost mai puțin dezbătut în spațiul public – se referă la gestionarea statutului disciplinei școlare “Religie”: semnatarii cer  modalități mai favorabile de înscriere a elevilor la ora de Religie, protejarea disciplinei de unele riscuri administrative, asigurarea controlului bisericii în promovarea în funcții de conducere a cadrelor didactice precum și în ce privește ocuparea catedrelor disciplinelor laice (în învățământul teologic) și alte prevederi similare care țintesc, după cum se vede, consolidarea controlului cultelor asupra teritoriului ocupat în instituția școlii.

În ansamblul ei, scrisoarea este un exercițiu de forță: începe cu impunerea unui sistem de valori împărtășit de cultele semnatare și continuă cu o ofensivă teritorială executată cu vigoare de exercițiu militar.

Reformulând în termeni mai pașnici, de business, cultele, prin preafericitul părinte Daniel, încearcă să controleze în mod eficient riscurile asociate accesului pe piață pentru a nu pune în pericol condiția financiară a propriilor “companii”. La nivel național, există aproximativ 6000 de profesori de religie salariați, majoritatea cu contracte pe termen nelimitat. Ford România are 5900 de angajați. Nu trebuie, deci, să subestimăm responsabilitatea managerială care apasă umerii Patriarhului. Dar care ar putea fi riscurile unei asemenea corporații care, totuși, nu vinde mașini? Cu cine concurează, de exemplu, biserica ortodoxă în piața educației? Analiza mesajelor din deschiderea scrisorii ne permite să identificăm adversarul vizat: secularismul. “Conform datelor oficiale de la Ministerul Educatiei, in anul scolar 2022-2023, frecventeaza ora de Religie 2,14 milioane de elevi din totalul de 2,9 milioane. Asta înseamnă că în jur de 73% dintre părinți au ales pentru copiii lor aceasta ora. O scădere de 15% față de situația de acum șapte ani.”[2] În ciuda acestui declin, nu ar trebui să existe motive de panică pentru cultele creștine din perspectiva reducerii numărului de credincioși. România ocupă, în continuare, primul loc între țările Uniunii Europene și locul al treilea din lume considerând criteriul procentului de credincioși (creștini). Totuși, este posibil ca ultimul recensământ să fi strecurat o relativă neliniște: procentul de persoane care s-au declarat creștin ortodoxe a scăzut cu 1.2%. Deși procentul de ortodocși a rămas ridicat – 85% – o umbră de incertitudine este provocată de numărul foarte mare de persoane care nu și-au mai declarat apartenența la religia ortodoxă: 2,3 milioane, un număr dublu față de recensământul anterior[3]. Diferența ține, probabil, de probleme metodologice ale recensământului, dar cifrele absolute pot fi sursă de fiori: numărul de persoane care nu și-au declarat apartenența religioasă a scăzut de la peste 16 la 14 milioane. Cifrele de mai sus pot să producă efecte administrative negative: banii pe care îi primesc cultele de la buget se calculează în funcție de procentele evocate – deci, pentru cultul ortodox ar urma să scadă cu 1,2%, iar numărul de profesori de religie depinde de numărul de elevi – iar aici s-ar putea ca scăderea de 15% semnalată mai sus să conțină o amenințare pentru corpul profesoral.

Este, așadar, un gest de responsabilitate managerială să încerci să consolidezi poziția unei asemenea instituții pe o piață care pare să fie tot mai fluidă. Dar care ar putea fi perspectivele? Un instructiv exemplu este oferit de Irlanda, rezumat de The Irish Times: ”Astăzi (noiembrie 2022), peste 90% din școlile noastre primare sunt sub patronajul catolic, dar sunt finanțate de stat. Formarea credinței catolice face parte din curriculum. Aproximativ 50% din școlile secundare funcționează conform etosului catolic”[4]. În ce ne privește, etosul ortodox respiră deja în lista condițiilor pe care BOR&Co încearcă să le impună Ministerului educației. Biserica folosește legea pentru fidelizarea clienților săi. Patriarhul BOR branduiește spațiul spiritual al școlii cu idei care să scoată din cursă concurența – secularii. Sunt plantate borne care marchează limitele gândirii și ale cunoașterii în școală: sunt interzise discuția despre “diversitate” și, respectiv, informarea despre “orientare sexuală”, teme care sunt declarate ca fiind “ideologii”, iar “ideologiile”, spune legea, nu sunt permise în școală. Ei bine, aici merită să facem un mic popas.

Persoanele cu orientare sexuală atipică nu sunt un produs al gândirii, nu sunt idei, sunt, simplu, realitate. Ele există de când există omenirea. O lungă perioadă, existența lor a fost negată sau, dacă a fost acceptată, a fost considerată delict sau boală. De când existența lor a început să fie înțeleasă, societățile se străduiesc să le scoată din “captivitatea” unei percepții sociale stigmatizante. Aceste eforturi sunt campanii de îndepărtare a unor prejudecăți. Campaniile de destigmatizare nu sunt “ideologii”, sunt instrumente de comunicare ale unei realități. Ceea ce propune BOR prin intervențiile asupra legii, este negarea existenței acestei realități; iar negarea este produsul unei viziuni care nu își are rădăcinile în realitate ci într-un sistem de credințe. Asta este, de fapt, definiția unei ideologii. Iar, considerându-i rigiditatea și agresivitatea, ideologia impusă de echipa BOR are calibru de dogmă. Și, pentru că și autorilor scrisorii le este clar că opun o dogmă unui sistem de reguli seculare, ei cer ministerului să elimine din textul legii sintagma eferitoare la “dogmele religioase”, adică exact anticorpii dogmatismului: “La inițiativa Patriarhiei Române, cultele religioase solicită …eliminarea sintagmei referitoare la “dogmele religioase…din textul legii” (Proiectul de lege: “Art. 3: Principiile care guvernează învățământul preuniversitar sunt:  ..: principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice”)

Este dezamăgitoare asumarea unei poziții atât de rudimentare intelectual de către principalul semnatar al scrisorii, Înaltpreafericitul Patriarh Daniel. Domnia-sa are toate datele unui intelectual de mare excepție, cu o operă grandioasă, venerat de 15 universități care i-au acordat tot atâtea titluri de Doctor Honoris Causa. Ipoteza necunoașterii unor realități pe care le interzice în numele dogmei este exclusă. La fel de improbabilă este și invocarea tradițiilor, a rădăcinilor rurale, a rânduielilor moștenite din strămoși etc. odată ce istoria personală l-a expus pe actualul Patriarh unor experiențe de excepțională diversitate multiculturală: conform “tradiției” dictaturii comuniste, tânărul Daniel a petrecut 12 ani (1976-1988) la studii în Franța, Germania și Elveția. Peste câteva zile, în luna mai, țările membre ale Uniunii Europene sărbătoresc ”Luna diversității”, diversitate pe care Patriarhul educat în cele mai europene țări o vrea eliminată din curricula preuniversitară.

Și, în sfârșit, inițiativa Patriarhului trebuie să fie cântărită din perspectiva moralei creștine. Ce argumente poate să găsească cel mai important promotor al moralei creștine când cere explcit îndepărtarea din lege protecției față de discriminare a unui grup de persoane care are o istorie de cumplită de stigmatizare, de victimă a bullyingului, a violențelor fizice și chiar a exterminării? Sunt învrăjbirea, însămânțarea discriminării, instigarea la ură rodul gândirii creștine? Sigur nu, dacă credem cuvintele rosite de Patriarhul însuși: „Hristos nu desparte iubirea de Dumnezeu de iubirea de oameni si nici iubirea de oameni de iubirea de Dumnezeu”[5]. Oamenii cu orientare sexuală diferită de cea a Patriarhului rămân oameni și așteaptă să fie iubiți.

[1] Articolul 11, al.1 „În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare”; https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2023/proiecte_Legi_Romania_educata_2023/Legea_invatamantului_preuniversitar.pdf

[2] https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-97/cati-elevi-mai-sunt-inscrisi-la-ora-de-religie-in-anul-scolar-2022-2023-11696.html

[3] https://romania.europalibera.org/a/religie-recensamant2022-romani-/32210549.html

[4] https://translate.google.com/?hl=ro&sl=en&tl=ro&text=Today%2C%20over%2090%20per%20cent%20of%20our%20primary%20schools%20are%20under%20Catholic%20patronage%20but%20are%20State-funded.%20Catholic%20faith%20formation%20is%20part%20of%20the%20curriculum.%20Approximately%2050%20per%20cent%20of%20secondary%20schools%20operate%20under%20Catholic%20ethos&op=translate

[5] https://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/patriarhul-romaniei-primit-titlul-doctor-honoris-causa-universitatii-oradea-121278.html

Nota Redacției: Mircea Toma este membru CNA. A fost fondator al organizației ActiveWatch. Opiniile sale nu reprezintă în mod necesar poziția redacției