Prestigios ziar german: România, printre cele patru țări vizate de condiționarea fondurilor UE de respectarea statului de drept

Cotidianul german „Frankfurter Allgemeine” a dezvăluit luni, în ediția online, că România se numără printre cele patru state UE vizate de inițiativa Comisiei Europene de a condiționa acordarea de fonduri europene în următorul cadru financiar multianual (CFM) 2021 – 2027 de respectarea statului de drept și de angajamentul dovedit în lupta anticorupție. Este prima dată când România este nominalizată direct în presa străină ca fiind unul dintre statele vizate de această măsură după ce, în ultimele zile, alte două mari publicații occidentale, „Financial Times” și „Süddeutsche Zeitung”, scriau că inițiativa Comisiei ar viza „Europa de Est”.

Comisia Europeană urmărește, potrivit informațiilor „Frankfurter Allgemeine”, să condiționeze acordarea fondurilor UE pentru perioada 2021 – 2027 de respectarea statului de drept și de angajamentul în lupta anticorupție, ceea ce vizează, în mod evident, țările din Europa de Est. Totodată, Comisia dorește să redirecționeze din fondurile structurale alocate în prezent statelor din Est către statele membre din Sud. Fondurile structurale sunt instrumente de finanțare ale Uniunii Europene care vizează regiunile mai puțin dezvoltate ale UE și care au scopul de a consolida coeziunea economică și socială prin convergența și reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, prin creșterea competitivității regionale și ocuparea forței de muncă, precum și prin susținerea unei mai profunde cooperări teritoriale la nivel european.

„Respectarea principiilor constituționale trebuie să fie o condiție pentru acordarea fondurilor UE, potrivit Comisiei Europene. Trebuie să fie vorba și despre independența instanțelor de judecată. Pe de o parte, un stat funcțional din punct de vedere constituțional este o simplă premisă a unei bune dezvoltări economice. Pe de altă parte, Uniunea Europeană trebuie să asigure că nu poate fi vorba despre arbitrar în disputele despre fondurile europene”, scrie „Frankfurter Allgemeine”.

Ce instituție UE ar decide reducerea fondurilor – scenarii în lucru

Decizia de a reduce din fonduri ar trebui să aparțină în mare parte Comisiei Europene, fiind discutate, în prezent, trei opțiuni, o decizie directă a Comisiei, o recomandare din partea Comisiei care trebuie să fie acceptată de statele membre sau o decizie a Comisiei care doar informează statele membre. Unii din interiorul executivului european, mai scrie „Frankfurter Allgemeine”, sunt pentru prima opțiune, dar, cel mai probabil, se va opta pentru a treia opțiune. Asta ar împiedica cele patru state membre ale Grupului de la Visegrád (Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia) să blocheze decizia.

Mai puține fonduri pentru Est, mai multe pentru Sud

„Propunerea este direcționată, în primul rând, împotriva Poloniei și Ungariei, dar și a României și Bulgariei. Împotriva Poloniei, Comisia a inițiat procedura care vizează nerespectarea statului de drept (și care poate duce la suspendarea mai multor drepturi ale statului membru, inclusiv la suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE – n.red.) din cauza controversatei reforme din justiție. În Tratatele Uniunii Europene condițiile pentru acordarea fondurilor europene sunt flexibile. Dar ponderea ar trebui să fie mai vizibilă astfel încât țări precum Polonia și Ungaria să primească mai puțini bani din fondurile structurale, în timp ce țări precum Italia, Spania și Grecia să primească mai mulți”, mai scrie „Frankfurter Allgemeine”.

Polonia este, în prezent, beneficiara celor mai multe fonduri structurale, cu 5,5 miliarde de euro anual, România primește 4,4 miliarde de euro anual, Republica Cehă, 3,3 miliarde de euro anual și Ungaria, 2,7 miliarde de euro anual. Spre comparație, o țară ca Spania primește de la UE 3,8 miliarde de euro anual sub formă de fonduri structurale.

Discuțiile pe bugetul 2021 – 2027 încep săptămâna viitoare

Comisarul european pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger, va prezenta săptămâna viitoare propuneri pentru cadrul financiar multianual 2021 – 2027. Dezbaterile se așteaptă să fie dificile deoarece, odată cu ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, în bugetul UE se creează o gaură. În prezent, bugetul Uniunii este alcătuit, în special, din contribuțiile statelor membre, doar 20% fiind resurse proprii, majoritatea provenind din taxe vamale. Comisarul european Günther Oettinger vrea să crească ponderea resurselor proprii până la 40%.

(Sursa foto: Gov.ro)