Prețul mediu al benzinei se apropie de recordul de 5 dolari pe galon în SUA. De ce Biden nu poate reduce prețurile

Prețul mediu al unui galon de benzină se apropie vertiginos de valoarea record de 5 dolari în Statele Unite, în condițiile în care mai multe decizii luate de Administrația Biden în domeniul energetic în ultimele 16 luni și războiul din Ucraina au aruncat în aer prețul barilului de petrol. În ciuda presiunilor crescute din partea publicului și a opoziției republicane, opțiunile Casei Albe de a reduce prețurile la pompă sunt nu doar extrem de limitate, ci și „proaste,” cred analiștii.

Durere la pompă

Media națională a prețurilor la benzină standard în SUA a atins miercuri un nou record, respectiv de 4,955 de dolari/galon (3,78 litri), cu o stație de benzină din California de Nord indicând un preț de aproape 10 dolari pe galon. În același timp, prețul galonului de benzină premium a ajuns la 5,595 de dolari, iar cel de motorină se vinde cu 5,719 dolari.

Cu o zi înainte, benzina standard se vindea în medie cu 4,919 dolari/galon, în timp ce motorina putea fi achiziționată cu 5,684 dolari pe galon. În urmă cu o săptămână, prețul benzinei standard era de 4,671 dolari/galon, în timp ce galonul de motorină era 5,539 dolari. La rândul său, galonul de benzină premium costa în medie 5,325 dolari în urmă cu șapte zile.

Prețul mediu al galonului de benzină în prezent este în creștere cu 59% față de acum un an, conform datelor American Automobile Association (AAA). Astfel, pe 8 iunie 2021, prețul benzinei standard era de 3,060 de dolari/galon, cea premium era 3,672 de dolari pe galon, în timp ce galonul de motorină costa 3,201 de dolari.

Cifrele AAA sunt în concordanță cu datele săptămânale de la US Energy Information Administration, care a arătat că prețul mediu al unui galon de benzină standard a fost de 4,62 de dolari pentru săptămâna care s-a încheiat pe 30 mai.

Prețurile la pompă au depășit record după record în ultimele săptămâni în Statele Unite, iar acum există cel puțin 10 state – între care Washington, Oregon, Nevada, California, Michigan – unde locuitorii plătesc în medie mai mult de 5 dolari pe galon. În urmă cu o săptămână, numărul statelor cu prețul la galon de peste 5 dolari era de șapte.

În California, prețul benzinei standard era miercuri de 6,390 de dolari/galon. O benzinărie din Mendocino cerea 9,60 de dolari pentru un galon de benzină, după ce prețul mediu în stat a depășit 6 dolari pentru prima dată weekendul trecut. În mod similar, o altă stație de benzină din Los Angeles tocmai a depășit 8 de dolari pe galon.

Prețurile țițeiului au crescut de când Uniunea Europeană a anunțat marțea trecută o interdicție parțială a petrolului rusesc, în timp ce China dă semne că reduce restricțiile impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului. Între timp, sezonul de conducere asociat perioadei de vară este în plină desfășurare în Statele Unite, iar numărul automobiliștilor care fac drumuri mai lungi este în creștere.

Opțiuni limitate

Deși JPMorgan a prezis anterior că un galon de benzină ar putea costa peste 6 dolari, există puține semne că americanii vor beneficia de scăderi de prețuri în viitor și sunt puține lucruri pe care Administrația Biden le poate face pentru a scădea prețurile la pompă, a declarat Matt Smith, analist principal la Kpler.

„Există foarte puține instrumente de care dispune Administrația SUA, deoarece cei mai mari factori care influențează prețurile la benzină sunt determinate de elementele fundamentale globale,” a afirmat Smith pentru Business Insider. „Poate lua decizii cu privire la aprovizionarea internă, dar dacă nu are un impact asupra tabloului global, nu va avea impact la pompă.”

La rândul său, New York Times a scris că Biden are doar „variante proaste” în ceea ce privește reducerea prețurilor la combustibil, una dintre cele mai presante probleme pentru consumatorul american. Publicația a făcut o listă cu câteva dintre aceste variante:

* Solicitarea ca Arabia Saudită să crească producția. NY Times se îndoiește că vizita lui Biden în regatul saudit – anunțată pentru această vară – va duce la reducerea prețurilor la combustibil. În plus, deplasarea lui Biden la Ryiad este criticată de numeroși politicieni și de organizații nonguvernamentale, care se referă la încălcările flagrante ale drepturilor omului în țara din Orient. (În timpul campaniei din 2020, Biden s-a angajat să transforme Arabia Saudită într-un stat paria din cauza asasinării dizidentului Jamal Khashoggi).

Experții în energie au spus însă că nici chiar Arabia Saudită, despre care se consideră că are cea mai disponibilă capacitate de producție gata de utilizare, nu ar putea scădea rapid prețurile de la sine. Acest lucru se datorează faptului că producția Rusiei este în scădere și ar putea scădea mult mai mult pe măsură ce țările europene își reduc achizițiile din federație.

* Apelarea la Iran și Venezuela pentru a intensifica producția și a pompa mai mult petrol. Ambele țări sunt adversare ale Statelor Unite, iar sancțiunile occidentale le-au scos în mare parte de pe piața globală. Încheierea oricărui acord cu liderii lor fără a obține concesii majore pe probleme precum dosarul nuclear (Teheran) și reformele democratice (Caracas) ar fi periculoasă din punct de vedere politic pentru Biden.

Venezuela, cândva un exportator major către Statele Unite, are cele mai mari rezerve de petrol din lume. Dar industria sa petrolieră a fost atât de afectată de sancțiuni încât ar putea dura luni sau chiar ani pentru ca țara să crească substanțial exporturile. În martie, trei oficiali ai Administrației de la Washington s-au deplasat la Caracas pentru a-l atrage pe președintele Nicolás Maduro în negocieri cu opoziția politică.

În acest context, trebuie precizat că Administrația Biden a reînnoit recent o licență care scutește parțial Chevron de sancțiunile americane care vizează paralizarea industriei petroliere din Venezuela.

Într-un alt gest văzut ca unul de „îmblânzire” a sancțiunilor, companiile Repsol din Spania și Eni din Italia ar putea începe să livreze cantități mici de petrol din Venezuela în Europa în câteva săptămâni, a informat duminică Reuters.

În ceea ce privește Iranul, Biden încearcă să reînvie un acord nuclear din 2015 care a fost abandonat de către președintele Donald Trump. O eventuală înțelegere ar putea permite Iranului să exporte mai mult de 500.000 de barili de petrol pe zi, ușurând criza globală și compensând o parte din barilii pe care Rusia nu îi vinde. Iranul are, de asemenea, aproximativ 100 de milioane de barili în depozit, care ar putea fi eliberați rapid.

Dar discuțiile nucleare par să se fi împotmolit și nu se așteaptă să dea roade în curând.

NY Times a notat că, orice înțelegere fie cu Venezuela, fie cu Iranul ar putea deveni în sine un risc politic pentru Biden, deoarece majoritatea republicanilor și chiar unii democrați se opun compromisurilor cu liderii acestor țări.

* Aprobarea de noi terenuri pentru foraj în Statele Unite. Unii congresmeni republicani și șefi de companii petroliere au susținut că Biden ar putea face mai mult pentru a crește producția internă de petrol și gaze, aprobând mai multe terenuri și ape federale pentru forarea petrolului în locuri precum Alaska și Golful Mexic. Dar chiar și această inițiativă – la care ecologiștii și democrații se opun pentru că ar întârzia eforturile de combatere a schimbărilor climatice – ar avea un impact imediat redus, deoarece sunt necesare luni de zile pentru ca noile sonde de petrol să înceapă să producă.

* Aprobarea conductelor din Canada. Președintele american ar putea, de asemenea, să ușureze reglementările privind construcția conductelor, astfel încât producătorii canadieni să poată trimite mai mult petrol în sud. Acest lucru nu va avea însă nici el efect imediat, mai ales după ce, chiar în ziua învestirii sale în funcția de președinte, democratul a semnat un ordin executiv de anulare a permisului pentru oleoductul Keystone XL dintre Canada şi SUA, care ar fi angajat aproximativ 11.000 de oameni.

Keystone XL este o conductă planificată de 1.897 km care pleacă din câmpurile petroliere din Alberta (Canada) și ajunge în orașul Steele (Nebraska), unde ar urma să se alăture unei conducte existente. Conducta ar putea transporta 830.000 de barili de petrol în fiecare zi.

Keystone XL ar fi aproape similară unei conducte care funcționează deja, numită Keystone, dar ar urma o cale mai directă, sporind fluxul de petrol din Canada. Petrolul care ar fi venit prin Keystone XL ajunge în continuare în Statele Unite, deși prin mijloace mai costisitoare și mai poluante (camioane și calea ferată).

* Convingerea companiilor petroliere să crească producția în SUA. Biden și consilierii săi au încercat fără succes să-i convingă pe directorii marilor companii petroliere din SUA să pompeze mai mult petrol. Majoritatea companiilor petroliere sunt reticente în a extinde producția, deoarece se tem că forarea suplimentară acum va duce la un exces care va determina scăderea prețurilor, așa cum s-a întâmplat la începutul pandemiei când prețurile au scăzut sub zero. Companii mari precum Exxon Mobil, Chevron, BP și Shell au respectat în mare măsură bugetele de investiții pe care le-au stabilit anul trecut, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

* Apelarea la rezerva strategică. Un alt efort al Administrației Biden care pare să fi eșuat a fost decizia de a elibera zilnic un milion de barili de petrol din Rezerva Strategică de Petrol. Analiştii au spus că a fost greu să identifice vreun impact major al acestor acțiuni. Un efort similar ar avea cel mai probabil același efect.

Comentatorii afirmă că, „cu doar câțiva ani în urmă, mulți congresmeni din Washington și directori de petrol și gaze din Texas se felicitau pentru un boom energetic care a transformat Statele Unite într-un exportator net de petrol și produse petroliere și le-a făcut mai independente din punct de vedere energetic. Cu prețurile în creștere, această realizare pare acum iluzorie. Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare producător de petrol și gaze naturale din lume, dar reprezintă doar aproximativ 12% din aprovizionarea globală cu petrol. Prețul petrolului, principalul cost al benzinei, poate să crească sau să scadă, în funcție de evenimentele de pe glob. Și niciun președinte, oricât de puternic sau competent, nu poate face mare lucru pentru a-l controla.”

Aceste constatări nu contează însă pentru americanul de rând care este nevoit să plătească circa 100 de dolari pentru un plin la pompă, cu mult peste ce plătea în urmă cu doar un an. Atunci când prețurile la combustibil cresc, consumatorii cer măsuri și, dacă nu li se răspunde rapid, îl pot sancționa la urne pe președinte și pe partidul său, considerați prinicipalii vinovați de costurile ridicate la combustibili.

Surse: Business Insider, New York Times, Reuters, AAA / Foto: Pixabay.com