Prevederea pe baza căreia președintele Iohannis i-a prelungit mandatul șefului Statului Major al Apărării, eliminată din lege, după decizia CCR

Camera Deputaților a adoptat, marţi, cu 242 voturi ”pentru”, 4 ”împotrivă” şi 6 abţineri, propunerea legislativă care prevede că şeful de Stat Major al Apărării va fi numit pentru o perioadă de 5 ani, cu începere de la 1 iulie, fără posibilitatea de prelungire a mandatului acordat, relatează Agerpres.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 39 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, în sensul stabilirii ca în funcţia de şef al Statului Major al Apărării să poată fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei, în prezent fiind prevăzut să poată fi înlocuit doar de locţiitor.

Proiectul mai prevede stabilirea unui termen de cel puţin trei luni înainte de expirarea mandatului în care ministrul Apărării Naţionale să transmită propunerea de numire a noului şef al Statului Major sau de prelungire a mandatului celui aflat în funcţie, avizată de premier, preşedintelui României.

„Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 5 ani, cu începere de la 1 iulie, fără posibilitatea de prelungire a mandatului acordat. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei”, prevede proiectul.

Propunerea ministrului Apărării Naţionale de numire a unui nou şef al Statului Major al Apărării, avizată de prim-ministru, va fi transmisă preşedintelui României cu cel puţin trei luni înainte de expirarea mandatului şefului
Statului Major. Mandatul şefului Statului Major al Apărării, aflat în funcţie la data intrării în vigoare
a legii, se prelungeşte până la data de 1 iulie ce urmează îndeplinirii mandatului său iniţial, mai stabileşte proiectul.

Camera Deputaţilor este primul for sesizat cu acest proiect, Senatul fiind decizional.

Context:

Curtea Constituțională (CCR) a decis, în 4 iunie, cu unanimitate de voturi, că prevederea legală care îi permite președintelui României să prelungească cu până la un an mandatul șefului Statului Major al Apărării, este neconstituțională.

Pe 1 martie, Curtea de Apel Bucureşti a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate articolului din legea MApN care reglementează numirea șefului Statului Major General. Sesizarea CCR a fost dispusă în cadrul procesului în care Ministerul Apărării a solicitat anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

Sesizarea a fost invocată din oficiu de către judecătorul care s-a ocupat de caz, Silviu Barbu.

Pe 29 martie, Curtea de Apel a respins acțiunea prin care Ministerul Apărării cere anularea decretului de numire a generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Armatei.

Instanța de contencios administrativ a obligat Ministerul Apărării la plata sumei de 900 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 29 decembrie că a respins în cadrul ședinței CSAT propunerile ministerului apărării și că a prelungit mandatul generalului Nicolae Ciucă. De fapt, propunerea nici măcar n-a ajuns să fie discutată, întrucât șeful statului s-a opus artificiului juridic propus de Guvern pentru ca generalul Dumitru Scarlat (53 de ani) să îndeplinească condițiile legale pentru a putea fi numit la șefia Statului Major al Armatei.

Decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Armatei a fost publicat în Monitorul Oficial după o zi de blocaj la Camera Deputaților, condusă de liderul PSD, Liviu Dragnea.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

„Am făcut o plângere prealabilă pentru a ataca acel decret, care din punctul nostru de vedere s-a făcut ilegal. Instanţa este cea care va stabili acest lucru. Nu ministrul Apărării doreşte schimbarea şefului Statului Major al Apărării, ci discutăm de o încetare a mandatului după patru ani de zile, cu posibilitatea prelungirii cu până la un an de zile. Experienţa pe care am urmărit-o în MApN, în ultimii 28 de ani – că s-a făcut o singură prelungire în toată această perioadă (…). S-a ajuns la încetarea unui mandat de drept dat de lege şi decizia mea a fost să nu prelungesc acest mandat, pe argumente cât se poate de obiective”, declara Gabriel Leş.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării.

Foto: Inquam Photos/ Ovidiu Micsik