Previziunile de „vară” ale Comisiei Europene/ Cum stau principalele economii europene și ce efecte va avea războiul comercial dintre Statele Unite și China asupra Europei

Comisia Europeană a publicat miercuri un raport cu privire la evoluția economiei europene din prima jumătate a acestui an. Raportul este însoțit de o serie de previziuni unde sunt enumerate posibilele consecințe negative ale războiului comercial purtat de SUA și China asupra Europei, precum și repercusiunile financiare ale Brexitului.

Previziunile „de vară” ale serviciilor economice ale Comisiei Europene, publicate miercuri, schiţează portretul unui continent care se bucură de al şaptelea an de creştere economică consecutivă, dar care dă câteva semne de slăbiciune, informează Les Échos, citat de Rador.

Până acum, totul este în regulă. Dacă privim cifrele CE, creşterea economică ar trebui să rămână satisfăcătoare în Europa, dar există riscuri de scădere. Previziunile de vară ale Comisiei, publicate miercuri, schiţează portretul unui continent „lansat” – al şaptelea an de creştere consecutivă în 2019, cu o creştere a PIB-ului de 1,2 % în zona euro – dar cu câteva semne de slăbiciune.

Un debut bun al anului

Privind în urmă, spectacolul este satisfăcător: activitatea economică a cunoscut o accelerare la începutul anului. Totul însă ne face să credem că lucrurile sunt conjuncturale: creşterea reflectă în special vânzările mari de automobile, după o perioadă de stagnare în acest sector. O altă explicaţie temporară: iarna a fost mai blândă decât de obicei, favorizând activitatea în sectorul construcţiilor. Cheltuielile bugetare mai mari decât cele prevăzute au contribuit la rândul lor la această creştere.

Într-un mod mai durabil, Uniunea Europeană beneficiază de sănătatea pieţei muncii, care susţine consumul gospodăriilor. Bruxelles-ul mizează pe o expansiune mai mare anul viitor, de 1,4 % în zona euro (previziunile erau de 1,5 % acum trei luni).

Ameninţare comercială

Aceste cifre cumulate maschează însă diferenţele dintre Europa centrală şi cea de est, unde creşterea este solidă, şi ţări precum Germania şi Italia, marcate de încetiniri. Creşterea germană va fi de 0,5 % anul acesta, cea a Italiei de … 0,1 %. Franţa stă ceva mai bine, în special datorită «creşterii semnificative a puterii de cumpărare a gospodăriilor», după cum subliniază Pierre Moscovici, comisarul european însărcinat cu economia. Parisul poate ţinti spre o creştere de 1,3 % în 2019, şi de 1,4 % în 2020.

Dar Bruxelles-ul insistă asupra riscurilor asociate acestui tablou mai degrabă liniştitor. «Rezilienţa economiilor noastre este pusă la încercare de slăbiciunea persistentă a sectorului manufacturier», atrage atenţia Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei însărcinat cu aspecte financiare.

Scenariul unei încetiniri

Dacă activitatea manufacturieră îşi pierde suflul, acest lucru se petrece mai ales în virtutea ameninţării comerciale care rezultă din conflictul dintre Washington şi Beijing. Mai general spus, incertitudinea care înconjoară strategia Statelor Unite îi incită pe investitori la prudenţă. Un context care «ar putea avea repercusiuni asupra economiei mondiale, în special via perturbării pieţelor financiare», subliniază Comisia.

Bruxelles-ul avertizează de asemenea în legătură cu riscurile geopolitice, ţinând cont de tensiunile din Orientul Mijlociu – cu posibilele lor repercusiuni asupra cursului barilului.

Un Brexit fără acord

A fost identificată deci mecanica ce ar putea frâna creşterea europeană: o slăbiciune persistentă a activităţii manufacturiere, datorată în special contextului internaţional, care ar putea pune presiune pe piaţa muncii, fragilizând motorul important al consumului. Fără a pune la socoteală şi posibilitatea – deja luată în calcul de către diplomaţi – unui Brexit fără acord.

În acest context, Pierre Moscovici invită la «intensificarea eforturilor noastre pentru a întări şi mai mult rezilienţa economiilor şi cea a zonei euro în ansamblul său». O aluzie la şantierul de reforme al Uniunii Economice şi Monetare, extrem de laborios din cauza reticenţelor unor ţări, în special din nordul Europei.

Sursă: Rador/ Traducere: Ruxandra Lambru

Sursă: Pexels.com