Prim ministrul Michel Barnier și-a încheiat consultările cu liderii parlamentari și urmează să prezinte primul guvern de coaliție al Franței din ultimii 65 de ani

Premierul Barnier s-a întâlnit la Palatul Elysee cu președintele Emmanuel Macron pentru a-i prezenta lista cabinetului de miniștri negociată cu liderii grupurilor parlamentare de centru și centru-dreapta din Adunarea Națională.

Potrivit Franceinfo, partidul Renaștere (centru, pro-rezidențial), condus de predecesorul lui Barnier, Gabriel Attal, va dispune de șapte mandate, partidul Republicanii (LR, centru dreapta), condus de Laurent Wauquiez și din care face parte și premierul Barnier, va avea trei portofolii, Mișcarea Democrată (MoDem, centru), condusă de Francois Bayrou, două portofolii și patru partide mai mici, între care Orizonturi (centru dreapta) condus de fostul premier din perioada 2017 – 2020, Edouard Philippe, câte unul, în total 16 miniștri titulari.

Au fost vehiculate mai multe nume dintre care doi miniștri care-și păstrează portofoliile Sebastien Lecornu (Renaștere) la apărare și Rachida Dati (ex LR) la cultură. Alte nume cunoscute ar fi Bruno Retailleau, liderul senatorilor LR, la interne și Annie Genevrard, vice-lidera LR, la agricultură. Potrivit Palatului Matignon (sediul guvernului) lista noul cabinet va fi anunțată „înainte de duminică”. Miniștrii sunt numiți în funcție, potrivit Constituției, de președintele Republicii la propunerea prim-ministrului.

Guvernul va fi unul de coaliție, primul din istoria celei de-a Cincea Republici Franceze, înființate de Charles de Gaulle în 1958 și care datorită scrutinului majoritar uninominal cu două tururi a dus, cu două excepții, la guverne majoritare. În 1988 Partidul Socialist a guvernat minoritar cu sprijinul Partidul Comunist, iar în 2022 centriștii pro-prezidențiali au guvernat cu abținerea LR în Adunarea Națională.

Acum, combinația din 2022 – 2024 dintre centriști și LR s-a transformat într-o coaliție formală, numai că această coaliție nu dispune de majoritate absolută în Adunarea Națională: centriștii au 166 de mandate (99 Renaștere, 36 MoDem, 31 Orizonturi), iar LR 47, în total 213 din 577, cu majoritatea absolută fiind de 289.

Acest guvern este la mâna partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) și a aliaților săi care dispun de 143 de deputați și care împreună cu Noul Front Popular (alianța stângii) cu 193 de mandate pot doborî oricând guvernul printr-o moțiune de cenzură. Lidera deputaților RN, Marine Le Pen, a declarat că nu va cenzura din principiu guvernul Barnier, așteptând însă să vadă ce proiecte de lege va prezenta. NFP și-a declarat intenția de a depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului Barnier imediat după începutul sesiunii parlamentare de toamnă de la 1 octombrie. Stânga îl acuză pe președintele Macron de lovitură de forță din cauza refuzului său de a numi un premier nominalizat de NFP, care s-a clasat pe primul loc în alegerile legislative anticipate din 30 iunie și 7 iulie.

În zilele următoare vom cunoaște în sfârșit după două luni și jumătate de la scrutin noul guvern, primul de coaliție din ultimii 65 de ani. Cât timp va rezista, e greu de spus, dar partidele parlamentare știu că președintele Macron nu mai are dreptul de a dizolva Adunarea Națională înainte de iunie 2025 și de a convoca noi alegeri anticipate. Franța intră acum într-o perioadă politică fără precedent, în care centrul vieții politice nu va mai fi la Palatul Elysee, ci la Palatul Bourbon, sediul Adunării Naționale, ca pe vremea celei de-a Patra Republici (1946 – 1958) când s-au succedat nu mai puțin de 22 de guverne cu o durată medie de supraviețuire de șapte luni.