Prima arhivă online a monumentelor istorice din Constanța – proiect inițiat de jurnaliști. Hărți interactive ale patrimoniului dobrogean

Jurnaliștii constănțeni de la ziarul Info Sud-Est au demarat un proiect prin care vor să construiască prima arhivă online a monumentelor istorice din România. Inițiativa lor cuprinde 215 obiective din tot județul Constanța, fiind incluse monumente de arheologie, arhitectură, for public, memoriale și funerare.

Pe site-ul arhivei online va exista câte o galerie foto de 10 imagini pentru fiecare dintre cele 215 monumente, o localizare pe o hartă online și o descriere documentară de specialitate, în română și engleză, pentru fiecare obiectiv. În plus, sunt proiectate două categorii distincte „new entries” și „semnale de alarmă” pentru monumente care ar putea fi în această situație. Tot în cadrul site-ului, dimensiunea interactivă a acestuia va fi reprezentată de șapte tipuri de hărți tematice.

Inițiatorii proiectului au demarat și o campanie de strângere de fonduri pentru ca demersul lor să fie finalizat cât mai repede și mai eficient, iar proiectul să beneficieze de sprijinul publicului interesat de soarta patrimoniului cultural. Donațiile pot fi făcute aici.

De ce este necesară o arhivă online a monumentelor istorice?

Prin construirea arhivei online a monumentelor istorice din județul lor, jurnaliștii din Constanța își propun să conserve memoria locurilor și să implementeze un model sustenabil de protejare a patrimoniului cultural:

”Inițiativa este necesară nu doar pentru că aduce în atenție, face cunoscute obiective pe nedrept ocolite, prea puțin mediatizate, de-a dreptul ignorate, ci și pentru că surprinde starea lor actuală, nu în puține cazuri realmente jalnică, și urmărește evoluțiile viitoare, fie în sensul restaurării lor, fie al și mai accentuatei degradări sau al dispariției efective. Acest proiect doreşte, în egală măsură, să tragă un semnal de alarmă și să ofere instrumente profilactice menite să prevină „genocidul cultural” la care am asistat și încă mai asistăm”, scrie Info Sud-Est în prezentarea proiectului.

Totodată, inițiativa lor punctează și exploatarea turistică a locurilor, în Constanța nefiind încă dezvoltat la potențialul real pe care îl are turismul cultural:

”O bază de date a monumentelor istorice și de patrimoniu, împreună cu materialul ilustrativ necesar, ar putea să ofere potențialilor turiști, agențiilor de profil, autorităților locale oportunitatea de a descoperi ceea ce până acum a fost desconsiderat și de a proiecta într-o altă manieră chiar ideea de turism, completând sejururile litorale și balneare cu trasee culturale tematice și vizitarea unor obiective culturale, astfel încât experiența în întregul ei să fie una care îmbogățește și cultural. Instrumentele pe care site-ul nostru le va oferi, fotografii, hărți interactive, descrieri sumare istorico-culturale și privind poziționarea obiectivelor, oferă celor interesați posibilitatea de a pătrunde într-o lume ce pornește din antichitate și călătorește printre veacuri până în actualitate. Acest tip de proiect ar fi o premieră pentru patrimoniul istoric şi cultural din municipiul şi judeţul Constanţa”, mai arată jurnaliștii.

Despre patrimoniul cultural și istoric al Constanței

În ultimele trei decenii, patrimoniul cultural și istoric al județului Constanța a fost supus unui nedorit proces de degradare care, în ultimii ani, a intrat într-un ritm tot mai accelerat. Există foarte puține exemple de monumente istorice conservate la standarde ridicate sau reabilitate în totalitate în județul Constanța.

În același timp, la nivelul administrației locale și județene nu există încă un plan coerent de punere în valoare a monumentelor istorice, așa cum nu există încă manifestări culturale importante, cu impact în rândul populației autohtone ori a turiștilor. Nu în ultimul rând, clădirile simbol ale municipiului sunt într-o stare avansată de degradare: Cazinoul, Edificiul Roman cu Mozaic, clădirea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, Moscheea „Carol I“, Palatul Regal din Mamaia etc.

La toate acestea se adaugă și faptul că, nici la nivel local, nici la nivel județean, Constanța nu beneficiază de o infrastructură turistică de calitate: majoritatea clădirilor muzeelor nu sunt reabilitate, nu există panouri informative în limbi de circulație internațională, există prea puține trasee turistice în afara sezonului estival, nu există centre de informare turistică, iar identitatea monumentelor istorice și informațiile despre acestea nu sunt cunoscute nici publicului larg, nici turiștilor.

Cum se va desfășura proiectul #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut. Memorie pentru Viitor

• Realizarea unei hărți interactive online care să permită identificarea celor 215 de monumente care fac obiectul proiectului, plasarea lor cartografică, cu indicații de orientare. Harta va fi completată treptat, în perioada documentării.
• Strângerea materialului fotografic și prelucrarea lui pentru o fototecă online a celor 215 de monumente istorice de patrimoniu (10 – cetăți, 145 – monumente de arhitectură, 43 – obiective de for public, 17 – monumente memoriale și funerare).
• Elaborarea materialului istorico-documentar cu privire la cele 215 de monumente istorice de patrimoniu din județul Constanța și traducerea lui în limba engleză. Obiectivul este de a reactualiza, în urma expertizei ştiinţifice a colaboratorilor, toate informaţiile de bază legate de aceste obiective (datare, descriere stilistică, legături cu personalităţi sau instituţii reprezentative și stare actuală), ceea ce va constitui, de asemenea, un câştig pentru instituţiile autorităţilor locale și pentru instituțiile cu atribuții în protejarea patrimoniului cultural.
• Realizarea unui site web care să conțină: hărți interactive; fotografii de înaltă calitate pentru 215 de obiective de patrimoniu, descrieri istorico-documentare, în limba română și engleză, refacerea informaţiei de bază, de câte ori este cazul, pe baza expertizei ştiinţifice pentru 215 de obiective de patrimoniu.

Citește proiectul integral pentru construirea primei arhive online a monumentelor istorice pe Info Sud-Est. 

Sursa foto: Info Sud-Est