Prima campanie electorală în care televiziunile au fost irelevante. Agenda publică, făcută aproape exclusiv pe net sau pe teren

Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale a fost prima în istoria post-Revoluție în care televiziunile, mai cu seamă cele de știri, au jucat un rol nesemnificativ în stabilirea agendei publice. Televiziunile nu au organizat / găzduit nicio dezbatere între principalii candidați și nici nu au difuzat dezvăluiri care să schimbe cursul campaniei.

Scăderea de influență a televiziunilor de știri a venit pe fondul creșterii dramatice a vârstei medii a telespectatorilor principalelor posturi de știri, după cum arată o analiză Pagina de Media din luna martie.

De asemenea, prăbușirea PSD la alegerile europarlamentare din luna mai a dus la schimbarea radicală a agendei editoriale de la Antena 3, schimbare semnalizată la acel moment chiar de fondatorul postului, Dan Voiculescu.

România TV a apăsat și mai puternic pe pedala senzaționalismului, din august și până acum, având pe agendă în cea mai mare parte a timpului cazul Caracal.

Realitatea TV a avut probleme majore provocate de expirarea licenței și trecerea pe licența Realitatea PLUS, în timp ce Digi 24 a fost acuzată chiar din interior, de către Cristian Tudor Popescu, că se comportă slugarnic față de actori politici precum Gabriela Firea.

În schimb, singura dezbatere între mai mulți candidați a fost organizată de un radio, Europa FM, care a strâns peste un milion de vizualizări online pe transmisia live a emisiunii. Și tot online a apărut și articolul Rise Project despre presupuse nereguli în activitatea de consultant al lui Dan Barna, subiect care a făcut agenda publică pentru câteva zile.

Principalii candidați au evitat aparițiile contondente la TV și au preferat să se promoveze fie online, cu zeci de transmisii live, fie să facă turnee pe teren în piețe, spații industriale, mitinguri sau adunări de partid.

Foto: Captură Antena 3