Prima dovada că OUG 13 a fost scrisă în afara Guvernului, la cancelaria lui Dragnea de la Camera Deputaților. Inițiativa România prezintă detalii necunoscute până acum din culisele episodului care a aruncat în aer o țară întreagă

Cele două ordonanțe de urgență pregătite de fostul ministru al justiției, Florin Iordache, care ulterior au stat la baza OUG 13, au fost scrise în afara Guvernului, pe calculatoarele unor angajați de la cancelaria președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, se arată în ordonața de clasare a dosarului, prezentată de Inițiativa România. Or, unul dintre beneficiarii acestor ordonanțe urma să fie chiar Dragnea. Potrivit documentului, cele două OUG-uri au fost scrise pe calculatoarele directorului general de la cancelaria președintelui Camerei Deputaților, Spiridon Anca Mihaela și consilierului parlamentar la Secretariatul general al Camerei Deputaților, Trufașu Elena Isabella.

După descinderea președintelui Klaus Iohannis la ședința de guvern, când a făcut celebra referință la cei doi ”elefanți”, executivul a renunțat la cele două ordonanțe, una pentru modificarea Codurilor Penal și alta pentru grațiere, dar a adoptat ulterior OUG 13, având aproape același conținut. Guvernul a anulat și OUG 13 în urma celor mai ample demonstrații de stradă de după 89.

• UPDATE 18.00 Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni că nu are nicio legătură cu elaborarea OUG 13, aşa cum susţine DNA. „Eu nu am făcut niciun text la acea ordonanţă şi nimeni de la mine de la Cabinet nu a făcut vreun text la mine, la Cabinetul preşedintelui Camerei”, a precizat Dragnea. El a fost întrebat la Parlament în legătură cu faptul că DNA susţine că documentele care au stat la baza adoptării OUG 13 ”au fost întocmite într-o zi de duminică, 15 ianuarie 2017, la Cancelaria preşedintelui Camerei Deputaţilor”. Întrebat cum îşi explică acuzaţia DNA, Dragnea a răspuns: „Nu ştiu. E singura minciună pe care o susţine DNA, plecând de la unitatea de elită până în zilele de astăzi?”.

Redăm mai jos detaliile mai puțin cunoscute referitoare la redactarea ordonanțelor de urgență de modificare a codurilor penale (din 18 ianuarie 2017) respectiv a OUG 13 (31 ianuarie 2017). Aceste detalii au fost prezentate de Inițiativa România, care a intrat în posesia ordonanței de clasare a dosarului, închis în urma deciziei Curții Constituționale.

”Pe 16 ianuarie 2017, Ministrul Florin Iordache convoacă o ședință cu șefa de cabinet Corina Drașoveanu și secretarii de stat Gabriela Scutea, Constantin Sima, Oana Schmidt-Hăineală și Mariana Moț. Ministrul Florin Iordache le prezintă un document de 11 pagini intitulat “Abrogare, modificare, completare articole din CP, CPP, Legea nr. 96/2006 și Legea nr. 78/2000”. Principalele modificări propuse în document vizau:

a) dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
b) dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
c) modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
d) modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
e) modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.
Ministrul a spus că va iniția în baza acestui document două ordonanțe de urgență, una pentru modificarea codurilor penale și una pentru grațiere, și a precizat explicit că proiectele de ordonanță de urgență trebuie să fie adoptate pe data de 18 ianuarie. Secretarul de stat Gabriela Scutea și directoarea DEAN s-au opus demersului. Ca urmare a discuțiilor în contradictoriu, se renunță la dezincriminarea integrală a abuzului în serviciu și se propune un prag valoric de 200.000 de lei. Procurorii remarcă că propunerea pragului a venit fie de la ministru, fie de la secretarul de stat Oana Schmidt-Hăineală, nefiind informații certe în acest sens.

În cercetarea provenienței documentului, procurorii au stabilit că:

1. Documentul amintit, care a stat la baza celor două ordonanțe propuse spre adoptare pe 18 ianuarie și apoi la baza OUG 13, a fost întocmite duminică, 15 ianuarie, între orele 10.00 și 14.00 la cancelaria Președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea (primul termen în dosarul angajărilor fictive fusese stabilit pentru 31 ianuarie);

2. Persoanele care au redactat documentul sau pe calculatoarele cărora au fost redactate documentele sunt Spiridon Anca Mihaela, Director general la Cancelaria Președintelui Camerei Deputaților, și Trufașu Elena Isabella, consilier parlamentar la Secretariatul General al Camerei Deputaților.
Acest document redactat pe 15 ianuarie a ajuns imediat în posesia ministrului Florin Iordache, iar pe 16 ianuarie acesta deja a început redactarea ordonanțelor de urgență din 18 ianuarie, respectiv 31 ianuarie, conform celor scrise în documentul redactat la cancelaria lui Liviu Dragnea.
După ce pe 18 ianuarie se renunță la adoptarea celor două ordonanțe de urgență ca urmare a prezenței președintelui la ședința de Guvern, și care au și fost obiectul sesizării penale depuse de colegi de la Inițiativa România, au început demersurile pentru redactarea și adoptarea ordonanței cunoscute sub numele de OUG 13.

Detaliile privind aceste demersuri sunt parțial cunoscute încă de atunci, ca urmare a primelor investigații ale procurorilor DNA din februarie 2017: a) lipsa avizelor de la CSM sau MAE, b) refuzul inițial al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul de a aviza pozitiv OUG 13, c) tensiunile în Guvern cu privire la acest fapt, d) emiterea în cele din urmă a unui aviz pozitiv de către MRP, e) distrugerea primului aviz negativ în interiorul Ministerului Justiției care a fost trimis prin fax, precum și f) sustragerea documentului original tot din interiorul Ministerului Justiției, g) falsificarea unor mențiuni în condica de predare-primire la cabinetul ministrului Justiției sau h) plăsmuirea unor alte documente care să justifice falsurile din condică.
Astfel, urmărirea penală privind redactarea celor 3 ordonanțe și adoptarea OUG 13 s-a făcut sub aspectul săvârșirii a 6 infracțiuni:

1. Favorizarea făptuitorului (art. 269 alin 1 Cod penal);
2. Prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister (art.8 alin 1 lit. B din Legea 115/1999);
3. Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000);
4. Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al. 1 și 2 Cod penal);
5. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 Cod penal);
6. Fals intelectual (art. 321 Cod penal).

În legătură cu fapta prevăzută la art. 13 din Legea 78/2000 nu au existat date certe, procurorii DNA clasând cauza care avea ca obiect această infracțiune. Toate celelalte 5 infracțiuni, însă, trebuiau investigate mai departe de către Parchetul General, prin declinarea dosarului de la DNA. Pe 27.02.2017, însă, Curtea Constituțională decide, prin Decizia 68, că circumstanțele redactării sau adoptării unor acte normative nu pot fi investigate de procurori, dezincriminând de facto orice infracțiuni care s-au comis sau se pot comite pe viitor în procesul de elaborare a unor acte normative. Subliniem din nou că sesizarea penală având ca obiect cele 3 ordonanțe nu viza oportunitatea adoptării acestora, ci ilegalitățile comise în procesul de redactare și adoptare, așa cum de altfel confirmă faptele descoperite de procurori.

Inițiativa România consideră că faptele din 8 octombrie 2018, ca și cele din ianuarie 2017, evidențiază același modus operandi, pe care îl vedem și în cazul sesizării privind completurile de 5, făcută de doamna PM Viorica Dăncilă extrem de oportun pentru inculpații judecați la Înalta Curte de Casație și Justiție și cu puțin timp înaintea noului termen de judecată în dosarul domnului Dragnea. Folosind instituțiile statului prin interpuși, Președintele Camerei Deputaților pune în mișcare de aproape 2 ani mecanisme instituționale și de legiferare care au un singur scop: eliminarea răspunderii penale a domnului Liviu Dragnea în dosarele în care a fost condamnat sau inculpat.”