Prima reacție a ministrului justiției, Tudorel Toader, la dezvăluirea G4 Media.ro despre mandatul unuia dintre judecători, care depășește limita stabilită de Constituție

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, susține, într-o postare pe Facebook, că decizia CCR din 20 martie, potrivit căreia judecătorii nu pot adăuga un mandat întreg la un rest de mandat și că limita maximă este de 9 ani, nu se aplică la mandatele în curs și produce efecte numai pentru viitor. G4Media.ro a dezvăluit vineri că, după decizia CCR din martie, unul dintre judecători, Petre Lăzăroiu, se află în ilegalitate de două luni deoarece se află în funcție de 10 ani, fiind numit în 2008 pe un rest de mandat și reinvestit în 2010.

Experții în drept consultați de G4Media.ro spun însă că Tudorel Toader face o confuzie între schimbarea regulilor prin lege în timpul jocului, care se aplică într-adevăr pentru mandatele viitoare, și o decizie de neconstituționalitate care este de imediată aplicare.

Ministrul justiției mai arată în postare că legea de funcționare a CCR este în curs de modificare în Parlament, pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

• ”Altfel spus, procedura constituțională și legală este în curs, iar până la adoptarea şi intrarea în vigoare a normelor de modificare a Legii nr.47/1992, aceasta continuă să se aplice în redactarea în vigoare. Decizia Curţii produce efecte numai pentru viitor, de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, fără să afecteze mandatele în curs !”, scrie Tudorel Toader pe Facebook.

Decizia Curții a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 4 mai, prin urmare acesta este momentul în care trebuia imediat aplicată, au explicat pentru G4Media.ro experți în drept, care susțin că ministrul justiției face o confuzie.

”Dacă s-ar fi decis printr-o lege noi reguli privind mandatele judecătorilor CCR, atunci într-adevăr legea se aplica pentru viitor. Dar aici vorbim de aplicarea unei decizii CCR din 20 martie, iar efectele pentru viitor despre care vorbește ministrul justiției chiar asta înseamnă, că trebuia aplicată din momentul apariției în Monitor pentru a înlătura situația de neconstituționalitate în care se află unul dintre judecătorii Curții”, au explicat experții în drept consultați de G4Media.ro. Potrivit acestora, controlul de constituționalitate înseamnă restaurarea legii fundamentale și asta trebuie sa fie imediată. Efectul pentru viitor se referă la faptul că decizia nu afectează bucățica de mandat neconstituțională anterioară pronunțării Curții.

• Și avocata Elenina Nicuț îl contrazice pe ministrul justiției, Tudorel Toader, pe Facebook: ”Contrar celor arătate de dl Toader, părerea mea este următoarea: În considerentele Deciziei CCR nr. 136/20.03.18, publicate în data de 04.05.18, paragraful 94, mai precis, se arată că soluția legislativă prevazută inclusiv in art. 68 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, forma redacțională în vigoare, este neconstituțională. Prin urmare, respectiva dispoziție legală este în acest moment lipsită de temei constituțional. Nu eu am extins indirect controlul pe această dispoziție, ci CCR. (…) Prin urmare, raportat la considerentele Deciziei CCR nr. 414/2010, actele administrative subsecvente, emise în baza unor acte normative primare lipsite de temei constituțional, își încetează de drept efectele. În speță, Decretul nr. 553/2010, privind numirea lui P. Lăzăroiu în funcția de judecător la CCR, emis în temeiul art. 68 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, decret ale cărui efecte nu s-au epuizat. Dimpotrivă.”

Dezvăluirea G4Media. Curtea Constituțională a României (CCR) funcționează de două luni încălcându-și propria jurisprudență și, implicit, Constituția, după cum rezultă dintr-o decizie a Curții pronunțată în martie 2018 și analizată de G4Media.ro împreună cu experți în drept.

Unul dintre judecătorii CCR, Petre Lăzăroiu, se află în funcție de 10 ani, în condițiile în care în Constituție scrie că mandatele sunt de 9 ani. Lăzăroiu a fost numit în funcție în 2008 pe un rest de mandat și reinvestit în 2010, dar CCR tocmai a decis în martie că judecătorii nu pot adăuga un mandat întreg la un rest de mandat și că limita maximă este de 9 ani, așa cum prevede legea fundamentală. Prin urmare, din luna martie un judecător CCR funcționează ilegal și se pune în discuție însăși legalitatea constituirii Curții. Dacă Curtea funcționează ilegal, atunci se mai ridică o întrebare: cât de legală este ultima decizie privind revocarea șefei DNA?

Problema a fost semnalată zilele trecute de judecătorul Bogdan Mateescu, membru CSM, pe Facebook: ”Tudorel Toader: <<Nu există decizie CCR care să nu fie respectată de orice persoană sau autoritate>>.  Însă eu tot reflectez asupra caracterului general obligatoriu al oricărei decizii a CCR, nu doar al unora, pentru că vreau să înțeleg și mărturisesc că sunt într-un mic blocaj. Am în vedere, așa cum am spus, situația d-lui judecător constituțional care stă în funcție de 10 ani, deși CCR a zis negru pe alb general obligatoriu acum vreo două luni că e neconstituțional mecanismul prin care se tinde la depășirea termenului constituțional de 9 ani. Așadar dânsul este în funcție și azi. Situația juridică e neatinsă în pofida deciziei CCR general obligatorii (…) Sincer, eu chiar vreau să înțeleg, însă uneori îmi pare că nici constituționalul nu mai e ce am învățat eu prin facultate, iar Constituția nu s-a schimbat. Așadar ce e general obligatoriu, de când și pentru cine?”

Citește integral dezvăluirea G4Media.ro, care pune sub semnul întrebării caracterul constituțional al Curții Constituționale