Prima reuniune a grupului de lucru pentru evaluarea impactului economic asupra României, prezidată de Iohannis / Ce măsuri au luat alte state: Șomaj parțial, sprijin pentru angajatori, credite guvernamentale, suplimentarea investițiilor în infrastructură

UPDATE: Președintele Klaus Iohannis va prezida prima reuniune a Grupului de lucru interinstituţional pentru evaluarea impactului economic, financiar şi bugetar asupra României, generat de efectele epidemiei de coronavirus, anunță Administrația prezidențială.

Comunicatul Administrației prezidențiale:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut miercuri, 11 martie a.c., începând cu ora 11:00, la Palatul Cotroceni, o întâlnire cu Prim-ministrul României, domnul Ludovic Orban, și Ministrul finanțelor publice, domnul Florin Cîțu, pentru a discuta aspecte referitoare la potențialele efecte ale epidemiei cu noul coronavirus asupra economiei naționale.

În cadrul discuțiilor, s-a stabilit că Președintele României va prezida astăzi, la ora 16:00, prima reuniune a Grupului de Lucru Interinstituțional pentru evaluarea impactului economic, financiar și bugetar asupra României, generat de efectele COVID-19 (GLI-ECOROM), care va avea loc la Palatul Victoria.

Grupul de lucru interinstituţional GLI-ECOROM a fost înființat prin Memorandum al Guvernului, în vederea evaluării și monitorizării de către autoritățile publice cu atribuții în domeniul economico-financiar, împreună cu reprezentanții mediului de afaceri, a riscurilor economice generate de epidemia cu noul coronavirus la nivelul României, respectiv pentru elaborarea de recomandări și propunerea de măsuri eficiente pentru evitarea acestor riscuri.

Grupul de lucru își desfășoară activitatea sub coordonarea Cancelariei Prim-ministrului și a Administrației Prezidențiale, prin Departamentul Politici economice și Sociale.

Știrea inițială: Prima reuniune a Grupului de lucru interinstituţional pentru evaluarea impactului economic, financiar şi bugetar asupra României, generat de efectele epidemiei de coronavirus, va avea loc astăzi, începând cu ora 16,00, la Palatul Victoria.

Reuniunea vine după ce, la ora 11:00, preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire la Palatul Cotroceni cu premierul interimar Ludovic Orban şi ministrul interimar de Finanţe, Florin Cîţu, în același context al efectelor economice ale coronavirusului.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a cerut luni autorităților să adopte rapid măsuri prin care să îi ajute pe micii întreprinzători să facă față efectelor economice produse de impactul coronavirusului, printre care:

1. Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare.

2. Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.

3. Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.

4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.

5. Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: muncă temporară, work from home, tele-muncă etc.

6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.

7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:
– Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,
– Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,
– Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;

Măsurile luate de alte state pentru sprijinirea companiilor afectate de criza generată de coronavirus

Italia: 25 miliarde de euro pentru atenuarea impactului asupra economiei

Guvernul italian va aloca 25 miliarde de euro pentru a ajuta economia să facă faţă impactului epidemiei de coronavirus, a declarat miercuri premierul Giuseppe Conte.

Aceasta înseamnă o suplimentare faţă de cifra de 7,5 miliarde de euro anunţată săptămâna trecută de executiv.

Între timp însă, criza a escaladat dramatic. Întreaga ţară a fost plasată în carantină şi o mare parte din activitatea economică a paralizat, în condiţiile în care Italia se afla deja aproape de recesiune.

Tot miercuri, premierul Conte a avertizat că ar putea fi impuse restricţii şi mai severe de călătorie, după ce regiunea Lombardia a cerut ca toate magazinele să fie închise şi transporturile publice suspendate.

Spania: facilități și lichidități acordate firmelor pentru ca acestea să nu-și concedieze salariații; angajații din administrație muncesc de acasă

Executivul de la Madrid va acorda facilități firmelor pentru ca acestea să nu înceapă să concedieze oamenii din cauza problemelor financiare cauzate de virus, dar va acorda și lichidități companiilor afectate, începând cu sectoare precum turismul sau transporturile.

Pe de altă parte, pentru a preveni răspândirea coronavirusului toate zborurile din Italia au fost suspendate. Mai mult decât atât, angajații din administrație pot munci de acasă, iar prezența oamenilor în instituții a fost limitată drastic.

Portugalia: credite guvernamentale, flexibilizarea Codului Muncii, sprijin pentru angajați

Guvernul portughez, condus de premierul Antonio Costa, a anunțat luni primele măsuri cu caracter economic pentru a sprijini firmele afectate deja de criza coronavirusului, care afectează sectoare întregi (turismul), dar și lanțul de producție pentru multe companii.

Astfel, guvernul a propus schimbarea legislației, astfel încât companiile să poată suspenda temporar contractele de muncă dacă vânzările au scăzut cu 40% în ultimele trei luni (comparativ cu anul trecut) din cauza epidemiei, potrivit publicației locale Publico.

De asemenea, guvernul a decis că angajații afectați de aceste suspendări temporare vor primi două treimi din salariu (maximum 1905 euro), sumă din care 70% e suportată de stat, 30% de către angajatori.

În plus, guvernul portughez a deschis o linie de credit guvernamentală de 200 milioane de euro pentru firmele afectate de coronavirus. Pot beneficia de creditare în condiții speciale firmele a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 20% față de aceeași perioadă din anul trecut.

De asemenea, guvernul va accepta amânarea plății unor taxe la bugetele de stat.

Scopul deciziilor luate de guvernul Portugaliei este protejarea cashflow-ului companiilor pentru a proteja funcționarea economiei.

Germania: facilitarea recursului la șomaj parțial, relaxare fiscală, acordarea de credite, investiții în infrastructură

Tot luni, guvernul german a anunţat un pachet de măsuri destinat să susţină economia pe fondul epidemiei de coronavirus, care a provocat o teamă de recesiune în cea mai mare putere europeană.

De asemenea, autorităţile germane au cerut ca în săptămânile următoare să fie interzise orice evenimente care implică participarea a peste 1.000 de persoane.

Principalele măsuri economice vizează facilitarea recursului la şomajul parţial al salariaţilor pentru companiile în dificultate, acordarea de credite în caz de probleme de trezorerie şi un pachet suplimentar de 12,8 miliarde de euro pe următorii patru ani pentru investiţii în infrastructură.

Aceste decizii au fost adoptate la finalul unei reuniuni a partidelor care formează coaliţia guvernamentală condusă de cancelarul Angela Merkel, reuniune care a început duminică seara şi a durat mai multe ore.

În ceea ce priveşte şomajul parţial, în mod normal companiile care vor să profite de finanţare din partea statului trebuie să dovedească faptul că minimum o treime dintre salariaţii lor sunt vizaţi de o problemă care afectează temporar producţia. Din cauza coronavirusului, cota va fi redusă la 10%. Germania a recurs la acest instrument în timpul crizei financiare din 2008, ceea ce i-a permis să păstreze numeroase locuri de muncă.

„Nu vă vom lăsa să vă prăbuşiţi. Vă vom ajuta să depăşiţi această perioadă dificilă”, a promis ministrul Economiei, Peter Altmaier.

Cu privire la pachetul de investiţii suplimentare, acesta este prevăzut în perioada 2021-2024, în special pentru sectoarele transporturilor, construcţiilor de locuinţe şi sectorul digital.

De asemenea, Guvernul de la Berlin a anunţat măsuri de relaxare fiscală, precum reguli de amortizare mai favorabile.

Tot acest pachet este însă mai puţin decât ceea ce au aşteptat social-democraţii, care pledau pentru un plan de relansare mult mai bine definit. Ministrul de Finanţe, social-democratul Olaf Scholz ar fi dorit o diminuare a impozitelor sau pe relaxarea regulilor bugetare foarte stricte în vederea ştergerii datoriilor pentru numeroase localităţi în dificultate, ceea ce ar fi însemnat că statul să preia datorii în valoare de până la 40 miliarde de euro. Însă conservatorii, adepţii ortodoxiei bugetare, au refuzat o astfel de măsură.

Numărul cazurilor de infecţie cu coronavirus se apropie în Germania de pragul de o mie. După Italia şi Franţa, Germania este a treia cea mai afectată ţară europeană. Germania are una din cele mai îmbătrânite populaţii din Europa însă pentru moment nu a înregistrat niciun deces legat de coronavirus.

Comisia Europeană: injecție de 25 de miliarde de euro în economiile afectate de coronavirus 

Comisia Europeană a anunțat că va injecta 25 de miliarde de euro în economiile statelor membre afectate de coronavirus, primul pas fiind punerea la dispoziția statelor membre a unui pachet de 7,5 miliarde de euro, a anunțat astăzi Ursula von der Leyen, președinta Executivului comunitar.

Decizia executivului european a venit în urma videoconferinței Consiliului European de aseară, în care șefii de stat și de guvern din UE au decis mai multe măsuri, printre care și găsirea de soluții pentru sectoarele economice grav afectate de epidemia de coronavirus.

Care este sursa acestui prim pachet de 7,5 miliarde de euro? Comisia va renunța anul acesta la obligația de a solicita statelor membre rambursarea prefinanțării necheltuite de către statele membre.

Astfel, statele membre vor putea să cheltuiască acești bani pentru investiții în zonele afectate de coronavirus. Programele operaționale naționale trebuie adaptate la această nouă propunere pentru a lua măsuri direcționate spre sectorul de sănătate și măsuri pe piața muncii, pentru a-i sprijini de angajații afectați de criză.

FMI a anunțat acordarea unei finanţări de urgenţă de 50 miliarde de dolari pentru rezolvarea dificultăţilor provocate de epidemia de coronavirus

„Ştim că epidemia se extinde rapid. În condiţiile în care o treime dintre statele membre sunt direct afectate, aceasta nu mai este o problemă regională, este una globală care necesită un răspuns global, a afirmat săptămâna trecută directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, la conferinţa sa de presă comună cu preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass.

Extinderea continuă a epidemiei va duce în 2020 la o creştere a economiei globale sub nivelul înregistrat în 2019, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, adăugând că FMI îşi va revizui în scădere prognozele în următoarele săptămâni.

În raportul din ianuarie „World Economic Outlook”, FMI previziona un avans al PIB-ului global de 2,9% în 2019 şi de 3,3% în 2020. În februarie, Kristalina Georgieva avertiza că extinderea rapidă a epidemiei va reduce probabil creşterea economică a Chinei în acest an la 5,6%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de prognoza din ianuarie, şi va şterge 0,1 puncte procentuale din avansul economiei mondiale.

Oficialul FMI şi-a exprimat „în special îngrijorarea legată de statele cu venituri scăzute şi cele mai vulnerabile – acele ţări ale căror necesităţi de finanţare ar putea creşte rapid din cauza escaladării costurilor economice ale epidemiei”.

Pentru statele cu venituri scăzute, FMI acordă până la zece miliarde de dolari printr-o finanţare de urgenţă care poate fi accesată fără un program FMI cimplet, a informat Georgieva. Alte state membre pot accesa Instrumentul de finanţare rapidă, prin care s-ar putea furniza până la 40 de miliarde de dolari pentru pieţele emergente „care ne-ar putea aborda în mod potenţial pentru sprijin”, a adăugat directorul general al FMI.

Avertismentul OECD: Epidemia de coronavirus va duce la cea mai severă scădere a activităţii economice de la criza financiară globală

Epidemia de coronavirus (Covid-19) va arunca economia mondială în cea mai severă scădere a activităţii economice de la criza financiară globală, a avertizat, încă de la începutul acestei luni, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

Anul acesta, PIB-ul global ar urma să urce cu doar 2,4%, cel mai redus nivel din 2009, şi în scădere faţă de estimarea din noiembrie, de 2,9%, a informat OECD, în prognoza sa actualizată.

Instituţia financiară cu sediul la Paris se aşteaptă în 2021 la o redresare a creşterii economiei mondiale la 3,3%, în cazul în care vârful epidemiei va fi atins în China în primul trimestru din acest an, iar alte epidemii vor putea fi ţinute sub control şi vor fi de intensitate redusă.

Totuşi, dacă virusul se răspândeşte în Asia, Europa şi America de Nord, creşterea economiei mondiale va încetini la 1,5% anul acesta, atrage atenţia OECD.

„Principalul mesaj în scenariul negativ este că multe ţări ar putea intra în recesiune şi de aceea cerem cât mai curând posibil adoptarea de măsuri în zonele afectate. Guvernele trebuie să sprijine sistemele publice de sănătate alocând sume suplimentare sau acordând reduceri de taxe pentru angajaţii care lucrează peste program şi să introducă stimulente pentru angajaţii cu program redus, pentru a sprijini companiile afectate”, a declarat, pentru Reuters, economistul şef al OECD, Laurence Boone.

Guvernele ar trebui să ofere ajutoare financiare, cum ar fi reducerea costurilor cu asistenţa socială, suspendarea TVA şi împrumuturi de urgenţă firmelor din cele mai afectate sectoare, cum ar fi turismul. De asemenea, băncile centrale ar trebui să transmită semnale încurajatoare pentru a atenua turbulenţele de pe pieţele financiare, indicând că sunt pregătite să relaxeze şi mai mult politica monetară şi să furnizeze lichidităţi băncilor, dacă va fi necesar, a adăugat oficialul OECD.

„Nu vrem să adăugăm o criză financiară crizei din sectorul sănătăţii”, a spus el.

Oficialii de la Banca Centrală a Japoniei (BoJ), Rezerva Federală a SUA (Fed) şi Banca Centrală Europeană (BCE) au indicat în ultimele zile că sunt pregătiţi să intervină dacă va fi necesar.

Dacă situaţia se va deteriora, un răspuns coordonat – care să vizeze relaxarea politicii monetare şi acordarea de stimulente fiscale – ar putea duce la o creştere economică mai ridicată cu 1,2% în 2020 şi 2021, se arată în raportul OECD.

În scenariul de bază al OECD, în care situaţia nu se deteriorează dramatic, PIB-ul Chinei va înregistra anul acesta o creştere de doar 4,9%, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani. În noiembrie, instituţia estima un avans al economiei chineze în 2020 de 5,7%. A doua economie mondială se va redresa în 2021, când va înregistra o expansiune de 6,4%.

În zona euro, unde creşte rapid numărul îmbolnăvirilor, anul acesta creşterea economică va fi de 0,8%, faţă de un avans de 1,1% previzionat în noiembrie.

În ceea ce priveşte PIB-ul SUA, acesta ar urma să urce cu 1,9%, faţă de 2% estimat în noiembrie.

Înfiinţată în anul 1961, OECD joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 36 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii.