Primăria Sfântu Gheorghe a montat în oraș ”pietre de poticnire”, în memoria evreilor deportaţi / Plachetele marchează fostele locuinţe ale familiilor evreieşti, ghetoul şi locul fostei sinagogi

Primăria Sfântu Gheorghe a amplasat „pietre de poticnire” în 15 locuri din oraş, în memoria evreilor din municipiu deportaţi în lagărele naziste în urmă cu 78 de ani, relatează Agerpres.

Acestea au fost puse la iniţiativa fostului director al Bibliotecii Judeţene din Sfântu Gheorghe, Kiss Jeno, laureat al Premiului Pro Urbe, în numele Asociaţiei Culturale „Mikes Kelemen”, cu contribuţia consilierului local Jozsef Almos.

„Pietrele de poticnire, sub forma unor plachete din cupru de 15×15 cm aşezate pe trotuare, marchează fostele locuinţe ale familiilor evreieşti, ghetoul în care aceştia au fost adunaţi în mai 1944 şi locul fostei sinagogi din oraş, care a fost demolată între timp (…) În multe cazuri, fostele locuinţe ale evreilor au fost demolate, aşa că în faţa clădirilor care le-au înlocuit au fost amplasate aceste plachete, unele cu un singur nume, altele cu numele unor familii întregi”, se arată într-un comunicat de presă, postat luni pe pagina de internet a Primăriei Sfântu Gheorghe.

Potrivit sursei citate, astfel de „pietre de poticnire” sunt în 1.200 de oraşe din Europa.

„Ideea unor ‘pietre de poticnire’ care au ca scop comemorarea persoanelor exact în ultimul loc de reşedinţă – sau, uneori, de muncă – pe care l-au ales în mod liber înainte de a fi victime ale deportării, a fost iniţiativa artistului german Gunter Demnig, care în 1992 a comemorat astfel victimele nazismului. În prezent, sunt peste 60.000 de astfel de plachete în 1.200 de oraşe din Europa”, se mai menţionează în comunicat.

Potrivit reprezentanţilor obştii evreieşti din Sfântu Gheorghe, au supravieţuit doar 148 dintre cei 756 de evrei din fostul judeţ Trei Scaune, actualul judeţ Covasna, care au fost trimişi la muncă forţată sau deportaţi în mai 1944. Ceilalţi, printre care şi 52 de copii sub 13 ani, au fost exterminaţi în lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau.

„Din 19 martie 1944, după ocuparea Ungariei de trupele germane, încep să fie emise legile şi ordinele antievreieşti. Din 5 aprilie 1944, evreii sunt obligaţi să poarte, spre disticţie, steaua galbenă (…) Pe 3 mai 1944 se începe transportarea-concentrarea evreilor în ghetoul din Sfântu Gheorghe, într-o clădire aflată în construcţie, neterminată la acea vreme, pe strada Ciucului (…) Pe data de 10 mai 1944, înghesuiţi-încărcaţi în gara Sfântu Gheorghe în vagoane de cale ferată, evreii sunt transportaţi în tabăra-ghetou din Reghin, iar începând cu 1 iunie 1944 a început transportarea primelor grupe de evrei către lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (…) Numărul evreilor din judeţul Trei Scaune trimişi la muncă forţată şi deportaţi a fost de 756 de persoane. Dintre acestea au supravieţuit şi au revenit doar 148, nimicirea fiind de peste 80 la sută”, potrivit unui documentar realizat de ing Feder Zoltan, unul dintre supravieţuitori.

În cimitirul evreiesc din Sfântu Gheorghe se află o capelă, un obelisc şi un zid memorial pe care sunt scrise numele tuturor evreilor din fostul judeţ Trei Scaune ucişi în urmă cu 78 de ani, iar în anul 2014 aici a fost inaugurat un Parc Memorial al Holocaustului.