UPDATE Primarul PNL al Brașovului, George Scripcaru: Firma care a realizat noul Plan Urbanistic General a lucrat după Google, nu a fost niciodată în teren / Replica firmei și a Organizației Arhitecților din România

Primarul Braşovului, George Scripcaru, a explicat joi, într-o conferinţă de presă, că a suspendat dezbaterea publică privind proiectul de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG) lansată de fostul primar USR Allen Coliban, deoarece a descoperit o serie de nereguli în acesta, care demonstrează „fie incompetenţă”, fie necunoaşterea situaţiei reale din teren, precizând, cu acelaşi prilej, că nu va semna contractul cu firma câştigătoare a concursului internaţional de arhitectură pentru proiectul de reconversie a fostei platforme industriale Rulmentul, transmite Agerpres.

Conform lui Scripcaru, noul PUG al Braşovului nu are la bază nici un studiu de trafic şi nici unul cadastral, se bazează pe date din 2018, iar reprezentanţii firmei bucureştene care l-au realizat „au lucrat după Google” şi nu au făcut nicio vizită în teren.

Potrivit edilului liberal, prin acest proiect clădiri construite în ultimii ani sau unele care au primit recent autorizaţii de construire – cum este cazul unei grădiniţe – sunt spaţii verzi, artere care traversează oraşul sunt transformate în drumuri naţionale, deşi în privinţa dezvoltării infrastructurii rutiere nu a fost consultat CNAIR, sunt pasaje şi poduri „care nu duc nicăieri”, iar proiectele unor parcări supra sau subterane nu au fost incluse în documentaţie.

De asemenea, Scripcaru a menţionat, printre altele scoaterea unor suprafeţe importante din intravilanul oraşului în extravilan – ca de exemplu terenul viitorului Spital Regional sau un cartier întreg, Stupini.

Primarul a constatat şi probleme legate de Poiana Braşov, prin faptul că proiecte care au beneficiat, în ultimii patru ani, de autorizaţii de construire sunt, practic, anulate, pe locul acestora figurând zone verzi.

Scripcaru a afirmat că a solicitat firmei să se prezinte la Braşov pentru a discuta toate aceste detalii şi pentru a face modificările, menţionând că îi va cere să-şi înfiinţeze un birou de lucru la Braşov.

Potrivit primarului, contractul cu firma respectivă este în valoare de peste 800.000 de euro, iar facturile au fost plătite la zi.

În ce priveşte semnarea contractului cu firma câştigătoare a concursului internaţional de arhitectură pentru realizarea proiectului privind reconversia fostei platforme Rulmentul, în valoare de peste 2 milioane de euro, edilul a replicat că acest lucru nu se va face, menţionând că, după ce a studiat problema, a constatat că, practic, valoarea documentaţiilor ce ar urma să fie realizate în baza contractului nu depăşeşte 100.000 de euro.

Mai mult, Scripcaru a afirmat că există şi probleme cu plata celorlalte premii acordate în cadrul acestui concurs.

„De la Serviciul Buget nu s-a primit viză CFP, iar fostul primar a semnat el în locul CFP. Asta înseamnă, în termeni de legalitate, că trebuie să existe o justificare, or, cei care trebuiau să dea această viză nu lipseau, erau în instituţie. Într-o astfel de situaţie, legea spune că trebuie să sesizez Curtea de Conturi şi urmează să o fac”, a precizat George Scripcaru.

UPDATE 1: Poziția companiei acuzate de primarul Scripcaru, remisă G4Media

Fiecare comentariu și fiecare observație asupra muncii noastre ne oferă ocazia de a nu ne ascunde în spatele zidurilor construite de îndoieli, ci de a deschide porțile unui dialog necesar. Planul Urbanistic General al Brașovului este un proiect în continuă rafinare, care merită să fie nu doar analizat, ci și înțeles în profunzimea sa. Preocupările recente ale domnului primar Gerge Scripcaru sunt, fără îndoială, o invitație la reflecție, dar și o oportunitate de a purta o dezbatere pe aceasta tema care transcende granițele Brașovului, atingând chestiuni imperative pentru întreaga administrație publică din România.

Reanalizarea observațiilor aduse de domnul primar George Scripcaru, primar al Municipiului Brașov

În spiritul transparenței și al colaborării deschise, considerăm că este necesar să reanalizăm observațiile făcute de primarul Scripcaru. Aceste observații nu oferă doar ocazia de a îmbunătăți anumite aspecte, ci mai degrabă de a clarifica o multitudine de elemente tehnice, legale, administrative și tehnologice, fundamentale pentru buna elaborare și aplicare a Planului Urbanistic General.

1. Utilizarea datelor vechi (din 2018): Datele utilizate în elaborarea noului PUG sunt depășite și nereprezentative pentru Brașovul actual.

Conform legislației în vigoare, responsabilitatea colectării și furnizării datelor necesare pentru Planul Urbanistic General (PUG) revine exclusiv autorităților locale, rolul oricărui prestator fiind acela de a analiza aceste informații și de a formula studii de specialitate. Primăria trebuie să adune aceste informații atat de la departamentele interne, cât și de la toate instituțiile relevante, asigurându-se că sunt furnizate prestatorilor în timp util și în formatele adecvate, în special în format geospațial, utilizabil în sisteme informatice geografice (GIS).

În România, însă, gestionarea și întreținerea acestor baze de date rămâne o provocare majoră, afectând direct procesele de planificare urbană. Cele mai multe autorități locale se confruntă cu lipsa infrastructurii digitale și a specialiștilor necesari pentru a colecta și întreține datele. Această situație duce la întârzieri și dificultăți în furnizarea informațiilor esențiale pentru procesul de planificare urbană și generarea bazelor de date urbane.

Synergetics a fost prima companie din România care a realizat un Plan Urbanistic General în format GIS, în 2016, cu șase ani înainte ca legislația să impună utilizarea acestui format. De asemenea, Synergetics este prima companie care a implementat un PUG în GIS pentru un municipiu reședință de județ/pol de creștere, respectiv Craiova, punând la punct prima bază de date urbană în GIS completă din România.

Ca pionier în implementarea tehnologiilor disruptive în sectorul public, Synergetics înțelege pe deplin complexitatea planificării urbane din perspectivă interdisciplinară și tehnologică. Însă, la fiecare proiect ne confruntăm cu realitatea imposibilității și incapacității instituționale de a furniza datele necesare în mod corespunzător, atât la nivel național, cât și local, inclusiv la Brașov. Lipsa infrastructurii și a personalului calificat afectează considerabil capacitatea de a planifica eficient și de a parcurge în cel mai productiv mod toate etapele elaborării unui Plan Urbanistic General.

Pentru Brașov, un oraș cu o dinamică aparte a dezvolării, este crucial să avem acces la date precise și actualizate, fiind necesară o schimbare semnficativă a modului în care instituția gestionează informațiile. În consecință, ne punem speranța în managementul domnului primar George Scripcaru de a revoluționa acest proces, asigurând un flux corect de date și informații pentru a sprijini procesul de planificare urbană în conformitate cu nevoile actuale ale comunității.

 

2. Documentarea s-a făcut în mare parte prin Google: Firma de urbanism nu a avut un birou local și a folosit documentare superficială, fără să fie prezentă în teren.

Desigur, a sugera că întregul efort de documentare pentru un Plan Urbanistic General (PUG) ar fi fost realizat „pe Google” este o afirmație demnă de titluri ingenioase și poate chiar de o anumită apreciere ironică. Dar să privim lucrurile mai îndeaproape. Etapa 1 a elaborării unui PUG nu constă în navigări rapide printre rezultate de căutare, ci în studii de fundamentare de specialitate, realizate de echipe de specialiști pentru fiecre disciplină, care își bazează analizele pe informații complexe, care ar trebui să provină din surse sigure și verificate, în general instituții publice. Spre exemplu, în etapa 1 am predat 26 de studii de fundamentare care au fost recepționate de direcția de specialitate și plătite după multe luni de analiză, de fiecare dată fiind depășite termenele contractuale aplicabile primăriei.

Să fie clar: un oraș nu poate fi planificat cu un simplu click. Planificarea urbană este un proces de sinteză minuțios, în care specializarea joacă rolul central, iar datele obținute din diferite surse reprezintă doar un punct de plecare, nicidecum soluția finală. Desigur, Google poate fi un ajutor neprețuit atunci când cauți un restaurant sau un traseu mai scurt către munte, dar când vine vorba de baze de date și analize geospațiale, reglementări urbane și studii de infrastructură/formulare de politici sectoriale, lucrurile capătă o altă dimensiune. Spre exemplu, Synergetics a cheltuit peste 80.000 de euro doar pentru Studiul de reambulare topografică și reambulare cadastrală în condițiile în care extrem de puține primării din România se pot lauda că au inventariat și întabulat integral domeniul public pe care îl gestionează sau pot pune la dispoziția locuitorilor o harta GIS, online cu acesta. Este importan să precizăm că,  valoarea totală a contractului este de 3.400.000 lei fără TVA, dintre care suma de 1.657.568 lei a fost achitată până în prezent, acoperind aproximativ jumătate din bugetul alocat. Această contribuție financiară susține etapele preliminare și intermediare, până la finalizarea propunerilor de reglementări urbanistice, însă, în esență, prestatorul și-a asumat rolul de a finanța din resurse proprii o mare parte din progresul proiectului.

Mai mult, în elaborarea studiului de fundamentare pentru Mobilitate urbană, periurbană și metropolitană, a fost implementat modelul de transport în patru pași, un model sofisticat și multimodal, adaptat nevoilor specifice Polului de Creștere Brașov. Acest model, care inițial fusese conceput în contextul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), a fost recalibrat cu de către prestator pentru a răspunde cererii de mobilitate actuale. Aici intervin datele colectate în cadrul recensămintelor de circulație, realizate sub auspiciile unui Studiu de trafic contractat de primărie, prin colaborarea cu Search Corporation & Sigma Mobility Engineering.

Astfel, am făcut un efort de reconstrucție a mobilității urbane prin prisma unui ansamblu de date actualizate și de modelări integrate, un demers care, dincolo vorbește despre angajamentul prestatorului de a aduce o viziune coerentă și integrată asupra dinamicii metropolitane. Într-o ordine firească a lucrurilor, valoarea investiției ar trebui să reflecte proporțional complexitatea și calitatea muncii depuse, recunoscând că inițiativa prestatorului merge dincolo simplele alocări financiare și se conturează ca un sprijin real pentru finalizarea PUG Brașov.

În ceea ce privește lipsa unui birou local la Brașov, noi ca firmă de servicii specializate,  putem afirma cu încredere că tehnologia ne permite astăzi să operăm cu aceeași precizie și dedicație chiar și fără o prezență fizică permanentă. Așadar, ne-am dori ca o municipalitate să se asigure că toate datele colectate sunt verificate și puse la dispoziție, iar noi prin prezența noastră constantă pe teren să aducem valoarea adaugată aferentă expertizei pe care o deținem și consultanța de impact pe care o putem oferi. Synergetics nu renunțat la nicio etapă a procesului, chiar dacă biroul nostru nu s-a aflat la Brașov în mod continuu și în toată această perioadă am avut minim o ședință săptămânală cu reprezentanții primăriei. Pe de altă parte, resursele bugetare alocate sau obligațiile contractuale consfințite prin documentația de atribuire nu sunt armonizate cu dorința exprimată ieri de a avea un birou local. Potrivit acestui raționament ar trebui sa avem zeci de birouri locale în toată țara pentru fiecare  contract pe care îl semnăm. Mai mult decât atât, rolul unei companii de proiectare urbană nu este acela de a face recensăminte, ci acela de a formula viziuni de dezvoltare.

În concluzie, documentarea prin Google este o metafora comodă pentru a sublinia ideea de superficialitate si poate face, fără îndoială, deliciul unor titluri de presă, dar este în flagrantă contradicție cu metodologia riguroasă și complexă pe care o implică realizarea unui PUG. Întreg procesul de planificare urbană se bazează pe studii aprofundate, colaborări specializate și o muncă de teren atentă, care, evident, depășesc sfera unei căutări rapide pe internet.

 

3. Lipsa discuțiilor cu localitățile din zona metropolitană: Nu a existat o coordonare cu localitățile învecinate (Ghimbav, Sânpetru, Hărman, Săcele), care și-au extins intravilanul fără a fi corelat cu planul Brașovului.

 

Când vorbim despre coordonarea între localitățile din zona metropolitană, ne aventurăm pe un teren care necesită o clarificare crucială: distincția între planificarea urbană și planificarea teritorială. Prima, de obicei limitată la frontierele administrative ale unui oraș, se ocupă de organizarea infrastructurii, politici sectoriale,  reglementarea utilizării terenurilor și a serviciilor publice. Cea de-a doua, însă, are o viziune mult mai largă și urmărește să armonizeze relațiile și dezvoltările între mai multe localități, într-o zonă extinsă. În Brașov și localitățile sale învecinate, coordonarea între aceste entități este nu doar o necesitate de bun simț, ci o obligație impusă prin legislația privind zonele metropolitane din România.

Conform Legii nr. 246/2022, care reglementează înființarea și funcționarea zonelor metropolitane, coordonarea la nivel regional nu poate fi ignorată. Aceasta impune o colaborare între municipiul reședință de județ și localitățile limitrofe, pentru a evita fragmentarea teritorială și riscul unor dezechilibre majore în distribuția resurselor și infrastructurii comune. Deciziile luate de o singură localitate, cum ar fi extinderea intravilanului, fără consultarea municipalității centrale, pot crea tensiuni care să afecteze nu doar infrastructura, ci și dinamica socială și economică a întregii regiuni. Ne gândim aici la congestia traficului, la presiunea exercitată asupra serviciilor de sănătate sau educație, precum și la distorsiuni în utilizarea resurselor naturale​.

În acest context, legal vorbind, Consiliul Județean este desemnat ca principal facilitator al dialogului inter-instituțional. Acesta are rolul de a integra interesele tuturor localităților implicate, asigurându-se că extinderile și dezvoltările sunt gestionate în mod echilibrat și armonios. Dar acest proces nu este un simplu schimb de hârtii. Este vorba despre o viziune integrată, în care fiecare localitate contribuie la o strategie comună de dezvoltare teritorială, cu respect față de nevoile și obiectivele fiecărei părți implicate.

Totuși, aici trebuie să precizăm ceva important: noi, ca prestator, nu ne putem substitui acestor decidenți. Rolul nostru nu este de a arbitra dialogul între localități, ci de a oferi soluții tehnice precise, în conformitate cu voința, intențiile,  datele și informațiile puse la dispoziție de către autoritățile locale și județene. Faptul că unele localități din zona metropolitană nu au colaborat suficient între ele nu este o problemă care poate fi rezolvată de către un prestator de servicii tehnice. În cele din urmă, dialogul și coordonarea sunt o responsabilitate exclusivă a autorităților publice implicate.

Pentru a încheia pe o notă mai largă, situația prezentată nu este o excepție. De multe ori, dezvoltarea teritorială suferă nu din cauza lipsei de resurse, ci din cauza lipsei de comunicare între cei care ar trebui să colaboreze la elaborarea unei strategii coerente. Dacă nu ar fi așa, n-am mai vorbi despre „zone metropolitane”, ci despre insule administrative, fiecare cu propriile sale ambiții și proiecte. Este, așadar, vital ca aceste colaborări să fie realizate eficient, pentru că doar astfel putem asigura un viitor echilibrat pentru toți locuitorii din această regiune.

 

4. Presiunea asupra infrastructurii și serviciilor: Dezvoltarea necontrolată a localităților din jur va pune presiune pe infrastructura și serviciile din Brașov, iar PUG-ul nu prevede măsuri pentru a gestiona aceste efecte.

 

Dacă privim la infrastructura orașului ca la un organism viu, putem spune că Brașovul își întinde arterele sale – drumuri, rețele de apă, energie – către periferii, alimentând nu doar viața urbană, ci și pe cea a localităților din vecinătate. Asemenea unui sistem circulator, suprasolicitarea acestor artere fără o coordonare adecvată poate duce la congestii severe și chiar colaps. Dar să punem în discuție esența problemei: este Planul Urbanistic General (PUG) menit să preia și să gestioneze toate presiunile venite din afară? Răspunsul simplu ar fi nu. Și nu pentru că ar fi inadecvat, ci pentru că nu acesta este rolul său.

PUG-ul nu este un panaceu. El este conceput pentru a organiza spațiul urban al orașului, pentru a face ordine în aglomerarea naturală a Brașovului, dar este limitat de propriile sale granițe. Este ca un ghid urban ce arată cum să construim armonios în interiorul orașului, dar nu poate reglementa haosul din afară. La fel cum o hartă a orașului nu poate să prevadă ceea ce se află dincolo de granițele ei, nici PUG-ul nu poate să se ocupe de dezvoltările necontrolate din localitățile vecine.

Problema fundamentală, pe care o întâlnim în întreaga țară, nu este PUG-ul în sine, ci lipsa unei planificări teritoriale integrate. Practica internațională ne arată că în marile aglomerări urbane de pe glob, succesul constă în crearea unei rețele de colaborare între oraș și zonele limitrofe, în care se reglementează extinderea, infrastructura comună și serviciile publice. PUG-ul este doar una dintre componentele acestui mecanism complex. De fapt, la nivel global, în multe orașe mari, se implementează strategii metropolitane care obligă localitățile să colaboreze, să coordoneze și să armonizeze extinderile teritoriale​.

Faptul că PUG-ul nu conține măsuri explicite pentru a controla dezvoltările necontrolate din jur nu este un defect, ci o limitare naturală. Ceea ce trebuie înțeles este că soluția stă în cooperare, în dialogul constant dintre autoritățile locale și județene. Pe măsură ce Brașovul se extinde, fără un cadru teritorial solid, va continua să absoarbă impactul dezvoltărilor din vecinătate. Însă, la fel cum un oraș nu poate respira fără sistemul său de străzi și bulevarde, nici localitățile limitrofe nu pot continua să se dezvolte fără o viziune comună.

Să nu ne lăsăm însă furați de iluzia că un simplu document, fie el și un PUG, poate salva totul. Planificarea urbană trebuie să fie complementară cu planificarea teritorială. Adevărata problemă nu este absența măsurilor dintr-un PUG, ci absența unui dialog între autoritățile care ar trebui să gestioneze împreună dezvoltarea unui întreg ecosistem urban. Dacă nu învățăm să colaborăm, atunci presiunea asupra infrastructurii din Brașov va deveni inevitabilă și, în cele din urmă, insuportabilă.

 

5. Propuneri nerealiste și omisiuni majore: Zona pentru noul spital regional este clasificată ca zonă extravilană (teren arabil), iar grădinița din Avantgarden, recent autorizată, nu apare în PUG, fiind considerată zonă verde.

 

Terenul pentru viitorul Spital Regional, așa cum a fost delimitat prin PUZ-ul aprobat în 2020, este încadrat în intravilan, destinat funcțiunilor de sănătate. În acest sens, îndoielile exprimate în presă ridică o întrebare aproape retorică: cine este de fapt responsabil pentru claritatea asupra amplasamentelor strategice? Într-o logică administrativă sănătoasă, schimbările de amplasament sau actualizările privind destinația terenului ar trebui comunicate deschis, în timp util și fără echivoc. Dacă există un nou teren alocat, informația nu ne-a fost transmisă, astfel încât să putem adapta documentația corespunzător. Ne întrebăm, așadar, cine este sursa acestei ambiguități, de vreme ce documentația predată de noi era conformă cu datele inițiale furnizate.

În ceea ce privește grădinița din Avantgarden, situația pare a ilustra o ironie administrativă: în urma recentelor acuzații din presă, am constatat că Autorizația de Construire a acestei grădinițe a fost emisă abia pe 15.10.2024, mult după predarea documentației noastre. Mai mult, amplasamentul indicat de primărie pentru o astfel de funcțiune ne-a fost prezentat într-o zonă complet diferită. Așadar, în acest caz, e ca și cum am fi condamnați pentru „păcatul” de a nu fi anticipat o mișcare administrativă de ultimă oră.

 

6. Ignorarea PUZ-urilor și PUD-urilor recente: PUG-ul nu a luat în considerare proiectele urbanistice aprobate în ultimii ani, ceea ce duce la conflicte juridice și neconcordanțe majore între reglementările actuale și cele propuse.

 

Dacă privim un Plan Urbanistic General (PUG) ca un mecanism complex de interconectare a datelor, acesta ar trebui să funcționeze impecabil, preluând în timp real toate modificările și proiectele urbanistice recente. Însă, asemenea unui sistem care se bazează pe date incomplete, PUG-ul devine vulnerabil atunci când informațiile nu sunt actualizate la timp. Fără acces la date corecte și actualizate, orice planificare urbană riscă să genereze conflicte între reglementările în vigoare și realitatea din teren.

În cazul Brașovului, am întâmpinat exact această situație: PUG-ul nu a reușit să integreze PUZ-urile și PUD-urile recente, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire emise fiindca nu ne-au fost furnizate în timp util. Această problemă nu este doar de proiectare si planificare, ci și de gestiune operațională în autoritatea publică. Fără o procedură administrativă clară sau un management mai eficient, documentele nu au circulat corespunzător între departamentele primariei si prestator, generând neconcordanțe.

Synergetics a dezvoltat platforme GIS de înaltă performanță pentru gestionarea datelor urbane și automatizarea completă a fluxurilor de lucru din administrațiile publice locale, având o înțelegere profundă a provocărilor și limitărilor specifice acestui domeniu. Experiența noastră directă ne-a permis să observăm îndeaproape deficiențele structurale și operaționale din sectorul public. Cu toate acestea, este important de subliniat că lipsa implementării unor astfel de soluții IT nu este culpa noastră și nu reprezintă obligația noastră contractuală la PUG Brașov, ci o opțiune pe care autoritățile o pot alege în funcție de propriile strategii și nevoi.

Cu toate acestea, chiar și în aceste condiții, procesul de consultare publică oferă oportunitatea de a corecta și actualiza informațiile. Acesta este un mecanism esențial, care permite nu doar implicarea cetățenilor, ci și actualizarea datelor în timp real, cu sprijinul autorității locale. Consultarea publică nu este un simplu pas birocratic, ci o cale de a identifica și remedia multe dintre erorile existente, cum ar fi înscrieri greșite în cartea funciară, lipsa unui registru exact al numerelor administrative sau erori inerente în nomenclatorul stradal. De asemenea, în Poiana Brașov, terenurile utilizate anterior ca pășuni au fost menținute în documentație ca zone verzi, sub diverse denumiri. Această încadrată reflectă însă o dilemă legislativă, având în vedere că există articole de lege care prezintă ambiguități sau chiar contradicții pe acest subiect, generând interpretări diferite și discuții asupra regimului juridic al acestor terenuri. Aceste neconcordanțe sunt frecvente în toate orașele și din cauza ineficientei în procesul de digitalizare care nu a pornit de la gestionarea informațiilor corecte despre teritoriu si nici de la organizarea bazelor de date interne, însă unele pot fi rezolvate pe parcursul procesului de consultare, care are tocmai rolul de a rafina, îmbunătăți sau ajusta Planul Urbanistic General.

În concluzie, lipsa unor platforme digitale nu ar fi trebuit să fie un impediment dacă ar fi existat o gestionare internă mai bună și niște proceduri administrative eficiente. Actualizarea datelor și remedierea erorilor sunt părți integrante ale procesului de planificare urbană, iar consultarea publică este tocmai momentul în care aceste corecții pot fi aduse, asigurând astfel un PUG care reflectă nevoile reale și actuale ale orașului.

Synergetics are deja experiența de a transforma consultarea publică într-un proces eficient prin intermediul tehnologiilor avansate. La Craiova, am dezvoltat o aplicație GIS specializată pentru consultare publică, care a demonstrat că poate simplifica întregul proces. Cu această aplicație, am reușit să colectăm cu ușurință sesizările cetățenilor și să facilităm analiza acestora, oferind un mod transparent și eficient de integrare a informațiilor.

7. Nerealismul propunerilor pentru infrastructură: Propunerea de dezvoltare spațială include proiecte deja existente, precum Sala Polivalentă și Spitalul Regional, arătând o lipsă de actualizare a planificării.

Strategia de dezvoltare își găsește fundamentul în lista de proiecte oferită de primărie, care include, printre altele, construcția Sălii Polivalente, aflată într-un stadiu de lucru efectiv, dar ale cărei direcții spațiale au fost propuse acum un an. Spitalul Regional, în schimb, pare să existe mai degrabă în intenții decât în realitate, căci, după cum este menționat chiar în documentele noastre, terenul destinat acestuia a fost reîncadrat în extravilan. În aceste condiții, vorbirea despre un „spital existent” ar putea părea o figură de stil mai degrabă, decât un proiect concret, ridicând astfel semne de întrebare asupra coerenței dintre aspirațiile declarate și amplasamentele efective.

Cartierul Stupini nu a fost scos integral din intravilan; zonele construite, chiar dacă sunt dezvoltate extensiv în tipologia sprawl, au fost menținute în intravilan. Doar o porțiune situată în partea de nord-est a municipiului, la est de strada Feldioarei (DN13) și la nord de Râul Ghimnășel – o zonă în prezent folosită drept câmp – a fost reîncadrată în extravilan. Această restrângere a teritoriului intravilan a fost discutată și aprobată de Primărie.

 

 

8. Pasaje și drumuri nerealizabile: Planul prevede pasaje și drumuri naționale care nu se corelează cu realitatea fizică și necesitățile urbane ale Brașovului.

 

 

Este esențial de clarificat că prestatorul nu are inițiative proprii în privința investițiilor publice în general și nici a celor de infrastructură. Orice propunere de parcări, pasaje sau drumuri, inclusă în Planul Urbanistic General, reflectă voința și viziunea autorităților locale, exprimată prin planuri, programe, strategii de mobilitate, strategii investiționale sau studii de fezabilitate, toate aprobate de Consiliul Local. În acest context, rolul nostru este să validăm și să implementăm din punct de vedere tehnic viziunile deja stabilite de autorități. Totuși, ca specialiști în domeniu, avem responsabilitatea de a exprima opinii tehnice și analize fundamentate, bazate pe date și pe experiența noastră profesională. Aceste opinii pot aduce ajustări sau sugestii care să îmbunătățească proiectele propuse, însă decizia finală și aprobarea acestor propuneri revine întotdeauna decidenților. Orice recomandare tehnică trebuie să fie agreată și aprobată de forurile competente ale autorității, care au autoritatea de a lua astfel de decizii în numele comunității.

Cu privire la infrastructura rutieră, am avut mai multe întâlniri și solicitări de date succesive de la reprezentanții DRDP Brașov. Informațiile primite de la aceștia în martie au fost integrate în documentația finală. Totodată, nu există nicio propunere de traversare a orașului cu drumuri naționale; schema prezintă doar rețeaua rutieră majoră, unde apare și legenda drumurilor naționale pentru a ilustra conectivitatea.

Astfel, colaborarea dintre prestatori și autorități este esențială pentru ca proiectele de infrastructură să fie realizabile, adaptate nevoilor reale și conforme cu viziunea strategică a orașului. Este, de asemenea, dificil de înțeles de ce o mare parte din aceste obiecții ne sunt imputate nouă, ca prestatori, când, în realitate, nimic nu este la latitudinea noastră. Noi nu avem autonomie în a decide investițiile publice, iar acest Plan Urbanistic General (PUG) preliminar a fost, în mod evident,coordonat, filtrat și trecut prin evaluările departamentelor din primărie. În condițiile în care planul a trecut prin mai multe etape de verificare internă la nivelul autorităților locale, ar trebui să fie clar că responsabilitatea finală pentru conținutul acestui PUG nu revine prestatorului.

Ca prestatori, rolul nostru este unul tehnic, nu decizional. Ne conformăm strict cerințelor stabilite prin strategii și directive deja aprobate, iar faptul că obiecțiile se îndreaptă asupra noastră ridică semne de întrebare. Într-un proces atât de complex, ar fi de așteptat ca toate departamentele implicate să asigure coerența și corectitudinea soluțiilor propuse înainte ca acestea să ajungă în faza de consultare publică.

În contextul unui nou mandat de primar, este de așteptat ca viziunea de dezvoltare urbană să sufere ajustări, influențate de prioritățile și perspectiva noii administrații. Schimbarea conducerii locale aduce deseori o reevaluare a scenariilor de dezvoltare propuse în Planul Urbanistic General, adaptând direcțiile urbanistice la o nouă agendă politică sau la o orientare diferită față de prioritățile anterioare. Rolul nostru este acela de a participa cu profesionalism la acest exercițiu de colaborare între administrație și cetățeni, prin care se pot identifica cele mai relevante soluții pentru comunitate. De asemenea, înțelegem că schimbarea primarului și diferențele de viziune politică pot influența într-un mod natural direcțiile și scenariile de dezvoltare propuse în PUG. Tocmai de aceea, ne surprind, într-o manieră ironică poate, aceste atacuri îndreptate către noi, cei care am rămas neutri în fața fluctuațiilor politice. Orice critică de natură politică ar trebui să vizeze viziunea și opțiunile strategice ale autorităților, iar nu pe cei care, în fond, sunt doar „executanții” dedicați ai viziunii publice. Prin natura noastră, suntem simpli implementatori ai deciziilor strategice, fără puterea de a modifica ordinea priorităților.

 

Transformarea Ecosistemului Urban: Inovație, Dezvoltare Metropolitană și Tehnologii Avansate

 

Synergetics, și-a propus de la bun început să fie în avangarda transformării digitale și a integrării unor soluții de tehnologie inteligentă care să modeleze viitorul administrației românești. Pe măsură ce orașele și organizațiile din întreaga lume îmbrățișează principiile de guvernanță digitală și date deschise (open data), noi suntem pregătiți să oferim soluții scalabile, bazate inclusiv pe big data, inteligența artificială și Internetul Lucrurilor (IoT), pentru a crea o economie digitală rezilientă și adaptabilă.

Asteptăm cu nerabdare autoritati publice care să înteleagă nevoia urgentă de ridicare a standardelor,  alocarea resurselor necesare și rolul lor important pentru a crea un cadru puternic de cercetare și dezvoltare (R&D), care să accelereze inovarea tehnologică în România. Synergetics este dedicată promovării unei infrastructuri digitale integrate, susținute de parteneriatul sanatos dintre sectorul public și mediul privat, care să transforme modul în care datele/digitalizarea acestora sunt utilizate pentru eficiență operațională, transparență și sustenabilitate. Doar aceasta abordare holistică ne va permite să generăm in Romania soluții eficiente pentru toate domeniile – de la managementul infrastructurii publice la guvernanța bazată pe date și economie spațială.

Pentru noi Synergetics, această situație, care ar putea părea la prima vedere o simplă divergență de viziuni tehnice, e privită ca o oportunitate strategică pentru a deschide o dezbatere amplă despre multiplele deficiențe sistemice care afectează planificarea urbană/gestiunea teritorială/conceptul de Smart City din România. Mai mult decât o chestiune locală, acest moment poate cataliza un nou mod de a concepe nu doar urbanismul, ci și digitalizarea administrativă, economia spațială și strategiile de dezvoltare integrate.

În acest context, Brașovul, in mandatul domnului primar George Scripcaru, poate deveni epicentrul unei transformări care să alinieze orașul la cele mai avansate modele de Smart City, modele care au transformat nu doar infrastructura urbană, ci și interacțiunile dintre cetățeni, date și decizii politice. Viziunea de a aduce planificarea urbană și digitalizarea autentice în centrul deciziilor politice locale ar face din Brașov un exemplu pentru întreaga țară, generând un ecosistem de inovație urbană care să optimizeze nu doar eficiența tuturor categoriilor de infrastructură, dar și dinamica socio-economică a regiunii.

Ne dorim să vedem cum Brașovul se impune ca un promotor al strategiilor de dezvoltare urbană inteligente, care îmbrățișează conceptul de smart governance și integrează tehnologia în fiecare aspect al planificării, de la gestionarea resurselor la crearea de rețele de date interconectate pentru o gestionare spațială sustenabilă. Ne așteptăm ca această administrație să demonstreze că poate folosi criticile și provocările actuale drept trambulină pentru reforme reale, care să transforme nu doar Brașovul, ci și întregul ecosistem urbanistic, infrastructura de dezvoltare metropolitană și rețeaua de tehnologii avansate care susțin evoluția orașelor din România.

Faptul că aceste nemulțumiri au fost aduse în prim-plan oferă nu doar șansa de a ajusta soluții punctuale, ci și de a dezvolta un cadru normativ și tehnologic capabil să susțină o planificare urbană integrată. Este o șansă de a modela viitorul urbanismului românesc, iar domnul primar George Scripcaru are acum posibilitatea de a deveni arhitectul unei noi paradigme de dezvoltare urbană, care să îmbine armonios tehnologia cu managementul sustenabil al resurselor.

Ne-ar bucura teribil să vedem cum, prin această dezbatere publică profundă, se pot crea soluții scalabile și aplicabile nu doar pentru Brașov, ci pentru întreaga administrație românească. În esență, apreciem că acest moment poate marca începutul unei noi ere în care dinamica urbană, digitalizarea și participarea cetățenilor devin pilonii de bază ai unei administrații care reflectă tendințele globale și încurajează creșterea inteligentă și inclusivă.

 

Anexa – prevederile legale și obligațiile autorităților publice cu privire la elaborarea PUG

În Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul din România, rolul arhitectului-șef este detaliat în mai multe articole, punând accentul pe responsabilitățile sale administrative, tehnice și consultative.

1. Coordonarea activităților de planificare urbanistică

Conform Art. 36, alin. (1), arhitectul-șef este responsabil pentru elaborarea și actualizarea planurilor de urbanism la nivelul administrației publice locale. Acesta supraveghează PUG-urile, PUZ-urile și PUD-urile și are obligația de a se asigura că toate documentațiile sunt în conformitate cu reglementările urbanistice și direcțiile de dezvoltare teritorială.

2. Emiterea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire

Art. 37 stabilește că arhitectul-șef avizează certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, exercitând astfel un control esențial asupra conformității proiectelor cu normele urbanistice aprobate. De asemenea, acest articol specifică faptul că arhitectul-șef are puterea de a solicita modificări pentru proiectele care nu respectă reglementările urbanistice aplicabile.

3. Asistență tehnică și consultanță

Conform Art. 36, alin. (3), arhitectul-șef oferă consultanță tehnică autorităților publice locale și persoanelor fizice sau juridice interesate în dezvoltarea de proiecte imobiliare. El asigură asistența tehnică pentru implementarea reglementărilor urbanistice și furnizează îndrumări care pot contribui la adaptarea proiectelor la cerințele legale.

4. Controlul și aplicarea reglementărilor urbanistice

Art. 37, alin. (2) subliniază că arhitectul-șef exercită un rol de control pentru a verifica respectarea reglementărilor urbanistice în cadrul proiectelor de construcție. În caz de neconformitate, acesta poate lua măsuri administrative, cerând modificări ale proiectelor sau, după caz, aplicând sancțiuni pentru a remedia abaterile de la normele stabilite.

5. Promovarea unui urbanism sustenabil și de calitate

Art. 36, alin. (4) conferă arhitectului-șef rolul de a susține un urbanism de calitate, orientat către dezvoltare durabilă și integrarea patrimoniului natural și construit în strategii coerente de dezvoltare urbană.

Aceste articole arată clar că arhitectul-șef nu doar supraveghează și emite documente de urbanism, ci și contribuie activ la formarea unei viziuni pe termen lung privind dezvoltarea urbană. Aceasta poziție implică o responsabilitate profesională majoră, asigurând un echilibru între conformitate, dezvoltare și calitatea vieții urbane.

 

Prevederi referitoare la baza de date urbană

Conform Art. 46, alin. (1), autoritățile publice locale și județene sunt responsabile pentru crearea și gestionarea unei baze de date urbane care să includă informații detaliate despre terenuri, clădiri, infrastructuri și alte elemente necesare pentru planificarea urbanistică. Aceste baze de date trebuie să fie utilizabile în format geospațial, astfel încât să poată fi integrate în sisteme informatice geografice (GIS).

Funcțiile bazei de date urbane

Art. 46, alin. (2) specifică faptul că baza de date urbană trebuie să sprijine elaborarea și monitorizarea documentațiilor de urbanism și să fie compatibilă cu alte baze de date naționale, inclusiv cu Registrul Electronic Național al Documentațiilor de Urbanism. Acest lucru asigură că informațiile sunt coerente și accesibile pentru toate autoritățile implicate în procesul de urbanism.

Accesul și actualizarea bazei de date

Art. 46, alin. (3) prevede ca baza de date să fie actualizată constant și să fie accesibilă tuturor autorităților competente. Totodată, aceasta trebuie să conțină date referitoare la folosirea terenurilor, zonele protejate, rețelele de infrastructură, și alte informații relevante pentru urbanism.

Aceste prevederi subliniază faptul că o bază de date urbană bine organizată și actualizată este crucială pentru implementarea eficientă a politicilor de urbanism și dezvoltare teritorială, contribuind la realizarea unor strategii coerente și sustenabile.

Prevederi privind punerea la dispoziție a datelor pentru elaborarea PUG

1. Obligația autorităților locale de a colecta și furniza date: Conform Art. 9 din Ordinul 233, autoritățile publice locale au obligația de a colecta toate datele și informațiile relevante pentru elaborarea PUG. Acestea includ informații din diverse surse administrative și de la alte instituții publice.
2. Coordonarea între instituții: Art. 10, alin. (2) specifică faptul că autoritățile publice trebuie să asigure colaborarea între diferitele instituții pentru a pune la dispoziția prestatorilor datele necesare elaborării documentațiilor de urbanism. Aceasta implică o colaborare între autoritățile locale, județene și instituțiile deținători de date (ex. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară).
3. Formatul datelor: Art. 12 prevede că datele trebuie să fie furnizate într-un format geospațial utilizabil, astfel încât să poată fi integrate eficient în sistemele informatice GIS utilizate pentru elaborarea și actualizarea PUG-ului.
4. Termenele și condițiile pentru furnizarea datelor: Art. 11 stabilește termenele pentru colectarea datelor, specificând că autoritățile locale trebuie să le pună la dispoziție prestatorilor într-un mod prompt și complet, conform calendarului de realizare a PUG.

Aceste articole subliniază că autoritățile locale și județene au o responsabilitate clară de a furniza date corecte și complete, într-un format compatibil cu standardele digitale, pentru a facilita elaborarea și implementarea PUG-urilor în conformitate cu cerințele actuale.

UPDATE 2: Ordinul Arhitecților din România, replică pentru primarul George Scripcaru

Ordinul Arhitecților din România (OAR) face apel la primarul Brașovului, George Scripcaru, să analizeze atent recomandările din studiul făcut de Banca Mondială din 2019, cu privire la regenerarea Platformei Industriale Rulmentul, legislația în vigoare cu privire la achizițiile publice și organizarea Concursurilor Internaționale de Soluții, precum și regulamentul și modul în care a fost organizat Concursul Internațional de Soluții pentru acest sit industrial, de către OAR, în perioada iunie-octombrie 2024, înainte de a face declarații acuzatoare pe acest subiect și de a anunța că refuză semnarea contractului pentru implementarea proiectului câștigător, deoarece argumentele invocate public de edil sunt eronate și fără bază legală.
OAR i-a transmis astăzi o scrisoare primarului George Scripcaru, prin care îi propune să aibă o întâlnire de lucru pe acest subiect, pentru a-i oferi toate informațiile de care are nevoie pentru a lua o decizie bazată pe informația corectă și conformă legislației privind achizițiile publice, și i-a transmis un prim set de clarificări.
„Înțelegem că, din punct de vedere politic, poate fi o neîncredere între actualul și fostul primar, însă facem un apel public către domnul George Scripcaru să treacă dincolo de competiția politică și să se uite instituțional la ce a fost făcut în ultimii patru ani pentru a ajunge la etapa în care există un proiect pentru regenerarea Platformei Rulmentul, în conformitate cu recomandările din raportul Băncii Mondiale din 2019, la care domnia sa face referire. O regenerare urbană a unui sit industrial este un proiect care se întinde pe foarte mulți ani și de-a lungul mai multor mandate. Este important ca administrațiile să se raporteze la astfel de proiecte, potrivit cadrului legal, precum și recomandărilor și soluțiilor specialiștilor, pentru a asigura continuitatea. Oprirea proiectului în această fază va însemna întârzierea regenerării Platformei Rulmentul cu câțiva ani, în timp ce implementarea imediată a proiectului ar însemna că, aproximativ în termen de trei ani am putea avea primele rezultate. De asemenea, anularea fără temei legal a Concursului Internațional de Soluții va duce la decredibilizarea României pe piața internațională de profil, iar marile firme din străinătate și din România vor ezita să mai participe la concursuri pentru administrația publică de la noi”, a declarat Ștefan Bâlici, președintele OAR.
Prezentăm în continuare principalele informații care corectează afirmațiile eronate cu care presa l-a citat pe primarul George Scripcaru:
1. Studiul realizat de Banca Mondială pe care îl invocă primarul George Scripcaru prevedea trei scenarii pentru regenerarea urbană a Platformei Rulmentul Brașov. Aceste scenarii nu reprezintă un proiect în sine, care poate fi implementat ca atare, ci direcții posibile, din care una să fie selectată pentru a fi transpusă într-un proiect, de la proiectare de urbanism, la proiecte tehnice specifice. Aceste direcții au fost incluse în documentația procedurii de concurs de soluții.

Pentru contractarea serviciilor de proiectare care fac posibilă implementarea oricărei viziuni pentru Platforma Rulmentul, inclusiv cele propuse în studiul Băncii Mondiale, trebuia făcută o achiziție publică de către Primăria Municipiului Brașov.
Pentru achiziția de servicii de proiectare complexă, cum este cazul unui contract care cumulează proiectare de urbanism, proiect de parc urban și reconversie clădire istorică, există conform legislației de achiziții în vigoare două proceduri posibile: licitația publică sau concursul de soluții.
Licitația este o procedură care selectează un proiectant în funcție de cel mai mic preț ofertat, pe când concursul de soluții face o selecție calitativă, complet anonimă, folosind criterii profesionale, care selectează proiectantul în funcție de soluția propusă.
Procedura de concurs de soluții este folosită pe scară largă în investițiile publice internaționale, cu rezultate de o calitate exemplară dintre care amintim: Opera Garnier, Paris; Rijks Museum, Amsterdam; La Grande Arche de la Défense, Paris; Piața Skanderbeg, Albania; Biblioteca din Alexandria, Egipt; Centre Pompidou, Paris.
Banca Mondială a încurajat întotdeauna folosirea procedurii de concurs de soluții pentru proiecte publice majore. De exemplu, documentația concursului pentru Piața Sfatului Brașov a fost finanțată de Banca Mondială.
2. Organizarea Concursului Internațional de Soluții a fost realizată de Ordinul Arhitecților din România, în baza unui contract semnat cu Autoritatea Contractantă, respectiv primăria Municipiului Brașov. Cu peste 30 de concursuri internaționale organizate în sistem de achiziție publică, OAR a fost contractat pentru servicii de consultanță și organizare a procedurii de achiziție publică concurs de soluții în data de 19.05.2023.

OAR are o experiență îndelungată în organizarea de concursuri, iar portofoliul său poate fi consultat aici: https://oar.archi/concursuri/.
Competiția organizată pentru Platforma Industrială Rulmentul respectă toate prevederile unui concurs internațional de soluții:
– juriu internațional selectat pe criterii profesionale / CV-urile juriului pot fi consultate pe pagina concursului: https://oar.archi/concursuri/oar/rulmnetul-brasov/ ;
– documentație tradusă complet în limba engleza: https://oar.archi/en/concursuri/oar/rulmentul-brasov/ ;
– promovare în sistemul de achiziții publice europene https://ted.europa.eu/en/notice/-/detail/325110-2024 ;
– participare deschisă pentru echipe internaționale (în concurs au participat șase echipe din Franța, Germania, Danemarca și Croația). Galeria proiectelor participante poate fi consultată aici: https://oar.archi/concursuri/oar/rulmnetul-brasov/galerie-proiecte/
– participanții au fost anonimizați, juriul a evaluat doar proiectele;
– evaluarea corectă, printr-o analiză de costuri transparent justificată, a resurselor necesare – o valoare a contractului și a premiilor corect apreciată în raport cu cerințele contractului;
– o temă de concurs bine întocmită, însoțită de studii de fundamentare, care descrie în mod cuprinzător obiectivul;
– o procedură clară, corectă și transparentă în toate punctele sale, de la lansarea concursului și până la finalizarea lui;
Mai multe detalii despre avantajele concursurilor internaționale de soluții: https://oar.archi/concursuri/avantajele-concursurilor/ .
3. Componența Juriului – Conform standardelor de concurs internațional promovate de Uniunea Internațională a Arhitecților UIA, standarde susținute si folosite de OAR, juriul este anunțat odată cu lansarea procedurii de concurs și nu se pot opera înlocuiri în componența anunțată.

Arhitectul Dragoș Oprea a făcut parte din componența juriului la momentul lansării concursului, deoarece ocupa funcția de arhitect-șef. Standardul internațional de concursuri recomandă ca juriul să fie majoritar independent de Autoritatea Contractantă, demisia din funcția de arhitect șef a arhitectului Dragoș Oprea nereprezentând astfel o încălcare nici a legislației, nici a standardului.
Autoritatea Contractantă a fost reprezentată în juriu de Raluca Baco, urbanistă.
Arhitectul Johannes Bertleff, care reprezintă unul din cele trei birouri de arhitectură din cadrul asocierii care a câștigat Concursul, nu ocupa nicio poziție în cadrul aparatului administrativ al primăriei Brașov la momentul contractării concursului de către OAR.
Situațiile de incompatibilitate cu persoanele în funcție de decizie din cadrul Autorității Contractante, ale organizatorului sau cu juriul cad în responsabilitatea participanților și sunt verificate de către Agenția Națională de Integritate (ANI), după anunțarea rezultatelor procedurii.
4. Valoarea premiului întâi – 2.274.000 EUR – reprezintă valoarea estimată a contractului de servicii de proiectare care se va plăti etapizat, la recepția livrabilelor prevăzute în contract. Nu este un premiu în sine, care se dă câștigătorului, pentru că a participat la Concurs. Numai câștigătorii locurilor doi și trei, precum și ai mențiunilor obțin un premiu în bani, care compensează munca depusă pentru pregătirea proiectelor. Acordarea acestor premii este conform legii.
Contractul pentru serviciile de proiectare a cărui valoare se ridică la 2.274.000 EUR cuprinde următoarele faze de proiectare:
• Faza 1.A. Concept definitiv / Anteproiect (ANTP); Faza 2.A. Documentație de punere în siguranță a unor structuri importante pentru configurația viitoarei amenajări urbane (DTAD+DTOE) Faza 2.B.Plan urbanistic zonal Platforma Industrială Rulmentul (PUZ)
• Faza 2.C. Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI)
• Faza 3.A./4.A. Documentație pentru autorizarea executării lucrărilor de construcție (DTAC), inclusiv Documentațiile tehnice pentru autorizarea demolărilor suplimentare și de organizare a execuției (DTAD+DTOE) pentru amenajare urbană / conversie clădire industrială
• Faza 3.B./4.B. Documentație tehnică și Detalii de execuție (DT+DDE) pentru amenajare urbană / conversie clădire industrială
• Faza 3.C. Documentație mentenanță amenajări urbane
• Faza 4.C. Adaptare proiect mobilier și dotări pentru conversie clădire industrială
• Faza 3.D./4.D. Asistență tehnică pentru execuție pentru autorizarea demolărilor suplimentare și de organizare a execuției, inclusiv documentații As-Built
Descrierea serviciilor și termenelor prevăzute în contract se poate studia pe larg descărcând de pe site-ul concursului sau din SEAP Anexa 2 Regulament, documentul 2.3.2 Descrierea serviciilor și termenelor.
Descrierea modalității prin care s-a făcut estimarea de costuri pentru stabilirea valorii contractului de servicii de proiectare, precum și a premiilor, se poate studia pe larg descărcând de pe site-ul concursului sau din SEAP Anexa 2 Regulament, documentul 2.7. Estimare plafon maxim.
5. Pentru anularea unei proceduri de achiziții publice sau neplata premiilor și refuzarea semnării contractului de proiectare, Autoritatea Contractantă trebuie să prezinte un temei legal.