Primarul din Urlați propune demolarea clădirii primăriei, construită în perioada interbelică sub îndrumarea arhitectului Socolescu. Comunitatea locală se opune

Primarul din oraşul Urlaţi, Marian Măchiţescu, propune Consiliului Local demolarea actualului sediu al primăriei, clădire construită în perioada interbelică sub îndrumarea arhitectului Toma Socolescu, şi construirea unei clădiri noi, care să păstreze elementele arhitecturale ale vechiului imobil, însă comunitatea se opune, invocând importanţa istorică a clădirii, relatează Agerpres.

Primarul Marian Măchiţescu a iniţiat un proiect de hotărâre referitor la demolarea actualului sediu al primăriei în vederea realizării unei construcţii noi. Proiectul urma să fie dezbătut în şedinţa Consiliului Local, programată să aibă loc miercuri după-amiază.

Propunerea a generat reacţii în rândul comunităţii locale, dar şi din partea unui ONG cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice.

„Prin prezenta, Fundaţia Pro Patrimonio România, fundaţie legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, (…) vă solicită reanalizarea proiectului de hotărâre prin care urmează să decideţi demolarea vechii clădiri a primării, construită de arhitect Toma Socolescu în 1929 şi construirea unei noi clădiri. Considerăm că soluţia optimă este păstrarea clădirii vechi, consolidarea şi reabilitarea acesteia la standardele moderne necesare unei bune funcţionări şi conservarea valorilor de patrimoniu şi identitate locală şi naţională prin clasare acesteia ca monument istoric. (…) Clădirea istorică are valoare identitară pentru oraş şi demolarea ei va distruge o parte din memoria şi specificul locului. Chiar instituţia primăriei pierde un reper, un simbol care reprezintă chiar oraşul. Clădirea a fost realizată de un arhitect foarte valoros (Toma Socolescu) din perioada interbelică care a realizat clădiri importante în Ploieşti şi judeţul Prahova, fapt care conferă o valoare culturală şi identitară deosebită clădirii primăriei. (…) A păstra şi reabilita o astfel de clădire istorică, chiar dacă nu are statut de monument istoric înseamnă a înţelege valoarea şi potenţialul ei, a reda comunităţii un simbol identitar şi a întări prestigiul instituţiei. O astfel de decizie reprezintă un model de politică urbană europeană adaptată contextului actual şi un bun exemplu pentru alte oraşe”, se arată într-o adresă transmisă primăriei de către ONG-ul menţionat.

Conform referatului de aprobare aferent proiectului, în prezent, activitatea primăriei se desfăşoară într-o clădire construită în 1929 care prezintă „un pericol avansat de prăbuşire datorat gradului ridicat de degradare”.

„În această situaţie, este necesară demolarea construcţiei vechi şi construirea unui sediu nou care să prezinte performanţe superioare în materie de sănătate a personalului şi populaţiei şi de protecţia mediului”, arată sursa citată.

Potrivit documentelor aferente proiectului, clădirea, care este construită la începutul secolului XX în stil neoromânesc, este încadrată în clasă de risc seismic ridicat.

„Refacerea sediului primăriei printr-o construcţie nouă, cu valoare din punct de vedere social, arhitectural şi estetic pentru comunitatea locală, are efecte pozitive atât asupra stării de spirit a locuitorilor săi, cât şi asupra desfăşurării activităţii administraţiei publice locale, prin oferirea unor servicii mai eficient, prompte, de calitate, menite să crească gradul de satisfacţie a comunităţii locale”, precizează sursa citată.

Primarul Marian Măchiţescu a declarat, pentru Agerpres, că în urma reacţiilor apărute în rândul comunităţii, proiectul va fi retras de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local care va avea loc miercuri după-amiază, urmând a fi întocmit un altul care să respecte opinia cetăţenilor.

„O construcţie nouă, care să păstreze aceste elemente arhitecturale care dau importanţa istorică a clădirii, costă 100 de milioane de lei, aici fiind incluse alte două corpuri de clădire din aceeaşi incintă, pe când o modernizare şi consolidare costă 300 de milioane de lei. Chiar dacă am reuşi să o consolidăm, nu poate funcţiona ca primărie pentru că ISU nu va da autorizaţie”, a spus primarul.

În aceste condiţii, edilul ia în calcul să aplice pentru fonduri din PNRR pentru componenta de consolidare a clădirilor cu risc seismic, urmând ca sediul primăriei să fie mutat în incinta Casei de Cultură, recent modernizată, iar imobilul construit în 1929 să primească o altă destinaţie, de muzeu, centru de afaceri sau centru cultural.

Sursa foto: Primăria Urlați