Nicușor Dan anunță o amendă-record de 35 de milioane de euro pentru proprietarul zonei defrișate din Parcul Titan (IOR). Robert Negoiță a încercat să deturneze conferința primarului general al Capitalei

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat marți că Poliția Locală a aplicat o amendă de 35 de milioane de euro pentru Maria Cocoru, proprietara unei zone retrocedate din Parcul Titan (IOR) care a fost defrișată. Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, pe teritoriul căruia se află parcul defrișat, a încercat să boicoteze conferința lui Nicușor Dan.

”Am venit să anunțăm amenda dată de Poliția Locală, de 35 de milioane de euro, proprietarei terenului, doamna Cocoru. În sfârșit, Poliția Locală se comportă ca o autoritate. Am avut de-a face cu o bătaie de joc la adresa cetățenilor. E un articol din legea 24/2007, care interzice reducerea suprafețelor de spațiu verde, și e foarte important ca acest articol să rămână în lege. Unele propuneri ar face ca acest articol să dispară”, a spus Nicușor Dan într-o conferință de presă în Parcul Titan.

Ulterior, un oficial din primărie a declarat că amenda de 174 milioane lei (circa 35 de milioane de euro) a fost dată proprietarei terenului pentru încălcarea articolului 5, litera h din legea 24/2007.

Vezi mai jos declarațiile integrale ale lui Nicușor Dan:

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, a intervenit la un moment dat peste Nicușor Dan și a încercat să deturneze atenția ziariștilor veniți la conferința de presă. Negoiță s-a plâns de presupuse blocaje în trafic, a ridicat vocea la Nicușor Dan și la membrii echipei acestuia. Primarul general l-a ignorat și nu a intrat într-un schimb de replici cu Negoiță.

Context. G4Media a scris în iunie 2023 că în spațiul dezolant din Pacul bucureștean Titan / IOR, de pe porțiunea de 11 ha retrocedată unde au loc defrișări, a apărut un tobogan insalubru, montat din când în când în zona de graniță cu restul parcului.

Apariția echipamentului de joacă pentru copii în zona distrusă din parc a fost sesizată într-o postare distribuită de un membru al grupului de Facebook „Prietenii Parcului IOR”: ”Apocalipsa poate fi pusă în scenă și așa: un spațiu defrișat, un castel gonflabil și niște oameni uitându-se în gol la mascaradă din niște scaune ușor inconfortabile și disonante cu mediul în care au fost plantate. Cineva a plantat niște scaune în locul unor copaci din care cântau mierle”.

Cine e proprietarul terenului retrocedat din Parc. Suprafața de 112.339 mp din parcul IOR (zona Potcoava-Titan) a fost restituită în natură prin dispoziția primarului general al Bucureștiului nr. 4333/18.05.2005, în mandatul lui Adriean Videanu, potrivit SpotMedia. Cea care a primit terenul de la Primăria Capitalei este Maria Cocoru. Ulterior, suprafața respectivă de teren a făcut obiectul mai multor litigii.

În octombrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins recursul formulat de primarul Sectorului 3 care solicita anularea retrocedării unei părți din parcul IOR (Alexandru Ioan Cuza). Decizia este definitivă și irevocabilă, potrivit SpotMedia.

Între timp, măcelul arborilor de pe cele 11 ha de teren retocedate în Parcul IOR continuă, informează constant presa. Peste 5.000 de arbori au fost otrăviți, uscați, tăiați și transportați la o destinație necunoscută sau sunt lăsați în stive pe teren, conform viceprimarului USR. O plângere penală pentru distrugere, poluare și furt de material lemnos de pe terenul retrocedat din Parcul IOR, a fost depusă în urmă cu două săptămâni de mai mulți consilieri și aleși locali USR. ”Solicităm cercetarea acestor fapte, inclusiv prin analize chimice de laborator pentru identificarea substanțelor utilizate pentru uscarea arborilor, dar și identificarea și tragerea la răspundere a celor care au comis aceste nelegiuiri”, a comentat Judele.

La sesizările cetățenilor Poliția Locală vine și dă amenzi fiindcă arborii au fost tăiați fără aviz de defrișare, așa cum prevede legea, însă acestea sunt modice, 100 lei pentru persoane fizice, iar în 15 zile poate fi plătit jumătate din minim, respectiv 25 de lei/copac.

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a mers pe 22 martie în zona retrocedată din Parcul IOR și a declarat că niciodată nu a mai văzut un număr atât de mare de copaci tăiaţi ilegal. El afirma că avocaţii contractaţi de Primăria Capitalei verifică legalitatea dispoziţiei de retrocedare, dar şi în ce măsură proprietarii ar putea fi sancţionaţi pentru defrişare sistematică. În 25 martie, aproximativ o mie de persoane au participat, în Capitală, la acţiunea de protest „Nu cedăm Parcul IOR”, organizată de Grupul de Iniţiativă Civică IOR-Titan şi Greenpeace România.

Scurt istoric al retrocedării celor 11 ha din Parcul IOR

Terenul a fost retrocedat în 2005, printr-o decizie a fostului primar Adriean Videanu. Au urmat 10 ani de procese, iar anul trecut în octombrie, Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv procesul în care a contestat titlul de proprietate.

Potrivit motivării instanței, Primăria Sectorului 3 a pierdut procesul de la Curtea de Apel, fiindcă nu a putut demonstra că acolo a făcut amenajările specifice unui parc, deși în imaginile din satelit din 2005, când a fost retrocedat terenul, se văd alei și copaci. Aleile sunt prezente și acum.

În schimb, reprezentanții Primăriei Sectorului 3 spun că procesul a fost pierdut din cauza ”lipsei de interes a instanței de apel”.

În cadrul litigiului, Curtea de Apel a dispus efectuarea unei expertize pentru verificarea situației faptice a terenului în discuție, însă în urma expertizei s-a constatat:

Conform Planului Urbanistic General valabil în anul 2005, terenul care face obiectul dosarului de față este situat în zona CB3 – destinată construcțiilor.

Aspectul general al terenului la data efectuării expertizei era al unui teren viran, pe care a crescut vegetație spontană, pomi răzleți, tufe, fără a se evidenția existența unor instalații sau dotări aferente parcurilor;

Potrivit Regulamentului local de urbanism, terenul în cauză este situat în zona CB3 – poli urbani principali. Această zonă CB3 este destinată executării de construcții cu diverse destinații, pentru care sunt stabilite înălțime maximă, coeficient de utilizare a terenului (CUT) procent de ocupare a terenului (POT), număr de niveluri etc., deci altceva decât zonă verde;

Terenul restituit la data de 18.05.2005 nu are clădiri, resturi de amenajări, care ar fi existat înainte de 2005.

” În condițiile în care pe terenul ce face obiectul litigiului nu au existat și nu există nici la acest moment surse de gaz, curent electric, apă și canalizare, Curtea consideră că este exclusă amenajarea unei zone de agrement în lipsa iluminatului public, a unor surse de apă potabilă sau a unor surse de apă menajeră pentru irigarea unor pretinse spații verzi și a unor racorduri de canalizare destinate apelor pluviale și unor eventuale toalete publice, ceea ce dovedește o data în plus că terenul nu a făcut parte din Parcul Titan (sau fostul Parc Balta Albă sau Parcul IOR, actual Parcul Alexandru Ioan Cuza) și nu a fost amenajat ca zonă de agrement la momentul emiterii dispoziției de restituire în natură”, a reținut instanța.

În procesul intentat încă din 2012, Primăria Sectorului 3 a susținut tot timpul că cele 11 hectare fac parte din domeniul public al municipiului București, fiind supuse unei amenajări destinate deservirii nevoilor publice ale comunității locale, respectiv parc public și zonă de agrement.

În cele din urmă, după ce acest proces a fost pierdut, Primăria Capitalei va analiza dacă dispoziția dată de fostul primar Adriean Videanu, în 2005, pentru retrocedarea celor aproape 12 hectare din Parcul IOR este legală, iar dacă vor descoperi ceva nelegal, municipalitatea va ataca în instanță titlul de proprietate.