Primarul PSD în funcție din comuna brăileană Șuțești a fost condamnat definitiv, în 2018, pentru proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat. Sentință Tribunalul Brăila: ”În luna ianuarie 2008 a determinat-o pe Ș.E să se prostitueze în Spania”

În septembrie 2020, la momentul alegerilor locale, în cazierul lui Costică Dobre, candidatul PSD la funcția de primar al comunei Șuțești din Brăila figura o condamnare definitivă la 1 an de închisoare, cu suspendare, pentru proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat.

Conform sentințelor de la instanțele de fond și apel consultate de G4Media.ro, Dobre a fost găsit vinovat de ambele instanțe în 2018, în dosar fiind condamnate mai multe persoane, inclusiv fratele și cumnata sa. Membrii rețelei au fost acuzați că au racolat fete din România, o parte fiind minore, și le-au obligat să se prostitueze în Grecia și Spania, exercitând, de multe ori, violențe asupra lor.

Prin decizia definitivă a Curții de Apel Galați din iunie 2018, împotriva lui Dobre nu a fost dictată și o interdicție de a candida, așa că acesta s-a înscris la alegerile locale din septembrie 2020 și a câștigat funcția de edil cu 46,13% din voturi. Contactat de G4Media.ro, Dobre a refuzat să dialogheze spunând ”nu știu cu cine stau de vorbă”.

Pe 22 iunie 2018, prin sentința penală numărul 734 a Curții de Apel Galați, Costică Dobre, actualul primar al comunei Șuțești din județul Brăila, a fost condamnat la 1 an de închisoare, cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunilor de proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat.

În dosarul trimis la instanță de DIICOT, pe lângă Dobre, au mai fost inculpate patru persoane, o parte rude ale acestuia. Capul rețelei era Ioniță Dobre, fratele actualului edil. Procurorii au susținut că ”Începând din anul 2004, inculpatul Dobre Ioniță împreună cu soția sa, inculpata Dobre Dana Gabriela, au racolat prin inducere în eroare mai multe victime de sex femeiesc pe care le-au trimis în Grecia și pe care Dobre Ioniță le-a obligat să se prostitueze prin amenințări urmate de exercitarea de violențe și supunerea la tratamente degradante. (…) Violențele exercitate de către inculpatul Dobre Ioniță au fost:

– de natură fizică, realizate prin acțiuni de lovire sau alte acte de violență cauzatoare de suferințe;
– de natură sexuală, concretizată prin violarea victimelor și supunerea lor l a perversiuni sexuale;
– de natură economică, constând în controlul asupra bunurilor victimei și în impunerea dependenței materiale a victimei față de inculpat.” Victime ale rețelei au fost nouă fete, dintre care două minore.

La un moment dat, în decembrie 2007, liderul grupării a fost arestat de autoritățile grecești. ”De la această dată, de supravegherea persoanelor care practicau prostituția și de încasarea sumelor de bani provenite din prostituție s-a ocupat inculpatul Dobre Costică”, au precizat anchetatorii DIICOT. În rechizitoriu, aceștia au decupat responsabilitățile membrilor rețelei ”pe baza declarațiilor tuturor victimelor și a persoanelor racolate pentru practicarea prostituției audiate în cauză coroborate cu declarațiile membrilor familiilor acestora, cu procesele–verbale de efectuare a recunoașterilor după planșe foto, procesele-verbale de verificare a intrărilor și ieșirilor din țară ale persoanelor suspecte, ale persoanelor exploatate sexual”.

La Costică Dobre, au fost enumerate:

– în perioada decembrie 2007 – 20 ianuarie 2008 a tras foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către Ș.E. în Grecia;
– în luna ianuarie 2008 a determinat-o pe Ș.E. să se prostitueze în Spania și a trimis-o în Spania, trăgând din nou foloase (circa 4.100 de euro) de pe urma practicării prostituției până la mijlocul lunii februarie 2008;
– în luna decembrie 2007 a aderat la grupul infracțional organizat inițiat de către fratele său – Dobre Ioniță și soția acestuia din urmă, Dobre Dana Gabriela, la care a aderat și inculpatul Mache Gelu Iulian și a desfășurat activități de sprijinire a acestui grup.

Prin decizie definitivă, Ioniţă Dobre a primit 4 ani şi 6 luni de închisoare, cu executare, pentru trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism şi iniţierea unui grup infracţional organizat, iar soția sa, 3 ani de închisoare, cu suspendare sub supraveghere, pentru trafic de minori şi trafic de persoane. Alți doi inculpați au primit câte trei ani cu suspendare, iar Costică Dobre, un an cu suspendare. Inițial, la Tribunalul Brăila, el fusese condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare (contopită din cea de un an pentru proxenetism și 2 ani pentru aderare la grup infracțional organizat), având și interdicția, timp de un an, de a candida la alegeri, dar această interdicție a fost eliminată în apel, după ce magistrații au sesizat că o astfel de interzicere poate fi aplicată doar pentru pedepse principale de cel puțin doi ani. Or, pentru proxenetism, Dobre primise doar un an.

Chiar dacă interdicția de a candida ar fi rămas în vigoare, aceasta ar fi expirat în iunie 2019, cu circa un an înainte de depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din septembrie 2020. Astfel, Costică Dobre, care candidase și în 2016 pentru postul de primar din Șuțești, iar în mandatul 2016-2020 fusese consilier local, a avut liber să încerce din nou.

Acest lucru deoarece Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale nu interzice celor cu cazier penal să își depună candidaturile. Conform acestei legi, nu o pot face judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică, debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, precum și persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice.

Singurul organism care ar fi putut împiedica această candidatură era Organizația Județeană PSD Brăilă, partidul din care făcea parte Dobre. În ciuda apelurilor repetate, președintele acestei organizații, senatorul Ioan Rotaru, nu a putut fi contactat, iar președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu a răspuns unui mesaj pe această temă.

Atunci când a auzit care este subiectul discuției, Costică Dobre s-a eschivat în mod repetat: ”Veniți aici să vorbim, la fața locului. Nu la telefon, pentru că nu știu cu cine vorbesc!” În vara anului 2021, el a depus la Tribunalul Brăila o acțiune de reabilitare judecătorească, iar magistratul a dispus ștergerea din cazier a condamnării deoarece termenul de încercare de 3 ani dispus de Curtea de Apel Galați se împlinise în iunie același an.

În CV-ul postat pe site-ul Primăriei, la capitolul ”Competenţe şi abilităţi sociale”, Dobre a menționat:

– bune competenţe de comunicare dobândite prin experienţa proprie;
– bune competențe de colaborare.
– munca în echipă
– autoevaluator
– mă implic în rezolvarea problemelor comunităţii din care fac parte şi sunt sociabil încercând să-mi fac cât mai multe relaţii de colaborare.
iar la ”Competenţe şi aptitudini organizatorice/manageriale”:
– bun organizator şi manager, flexibil şi dinamic, tratez oamenii cu respect, deschis la noutăți, adaptabil la situaţii noi,
– coordonator eficient şi lider, dobândite în cadrul cursurilor de formare şi de-a lungul experienţei profesionale
– planificare, control, evaluarea resurselor umane, obiectivitate.
-am dovedit aceste aptitudini şi competenţe prin implicarea mea în diferite activitati.