Primele decizii grele ale CCR din acest an: Legalitatea protocoalelor dintre Parchet și SRI, legea lui Dragnea și Tăriceanu privind desecretizarea tuturor protocoalelor și închisoarea la domiciliu

Curtea Constituțională (CCR) este așteptată miercuri să se pronunțe pe trei spețe importante, decizii amânate la finalul anului trecut: legalitatea protocoalelor secrete încheiate în 2009 și 2016 între Parchetul general și Serviciul Român de Informații, constituționalitatea legii inițiate de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind toate protocoalele încheiate în ultimii 15 ani în România și care ar permite celor condamnași să ceară revizuirea sentințelor definitive, precum și legea care le permite infractorilor condamnați la închisoare de până în 5 ani să poată sta acasă.

Protocoalele dintre Parchetul general și SRI: Dezbaterile înclină spre constatarea conflictului juridic, dar decizia nu va viza și revizuirea sentințelor definitive

Curtea Constituțională (CCR) a amânat pe 19 decembrie, pentru a cincea oară, pronunțarea deciziei privind protocoalele secrete încheiate în 2009 și 2016 între Parchetul general și Serviciul Român de Informații. Cu o săptămână înainte, decizia a fost amânată din cauza absenței lui Daniel Morar, care a invocat motive de sănătate.

Surse participante la dezbateri au declarat atunci pentru G4Media.ro că discuțiile înclină spre o decizie majoritară de constatare a unui conflict juridic între Parlament și Parchetul General, dar fără ca această decizie să facă și referiri la o eventuală posibilitate de revizuire a sentințelor definitive date în dosarele în care au fost folosite probe obținute pe baza protocoalelor.

De această soluție majoritară de constatare a existenței unui conflict între Parlament și Parchet s-au distanțat însă doi dintre judecătorii CCR, Livia Stanciu și Ștefan Minea, au mai explicat sursele citate.

”Speța nu este una ușoară. Dezbaterile de până acum s-au concentrat pe o soluție de principiu, care să nu aducă prejudicii autorităților publice, care să închidă total orice idee de retroactivitate sau de revizuire a sentințelor”, au declarat surse participante la discuții pentru G4Media.ro.

Potrivit acestora, judecătorii constituționali au ridicat și problema vinovăției Parlamentului pentru faptul că s-a plâns la CCR în legătură cu protocoalele, dar vreme de aproape zece ani nu a făcut nimic în privința acestora deși ar fi trebuit să știe despre existența lor, având în vedere controlul pe care senatorii și deputații îl exercită asupra SRI.

”La unison, judecătorii au spus că există o culpă identificabilă a Parlamentului”, au subliniat sursele citate.

Sesizarea Curții Constituționale cu privire la protocoalele dintre Parchetul general și SRI a fost făcută pe 8 octombrie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat pentru o zi atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților special pentru acest demers la CCR.

Dezbaterea publică a avut loc în urmă cu două săptămâni, pe 28 noiembrie, cauza lui Liviu Dragnea fiind susținută chiar de către Florin Iordache în fața Curții Constituționale. El a susținut că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.

În schimb, Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat în faţa judecătorilor constituţionali că activitatea Serviciului Român de Informaţii este verificată de către Parlament, iar dacă Legislativul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională, ar fi identificat din vreme situaţia sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI (detalii aici).

Legea privind declasificarea protocoalelor încheiate între serviciile de informații și instituțiile judiciare le-ar permite infractorilor să ceară revizuirea sentințelor definitive

Actul normativ a fost adoptat pe 14 noiembrie de Parlament, fiind atacat la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), PNL, USR și președintele Klaus Iohannis.

Pe lângă declasificarea protocoalelor, inițiativa prevede și faptul că infractorii condamnați definitiv pe bază de probe obținute prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor vor putea cere revizuirea deciziilor.

Un amendament adoptat de deputaţii juriști pe 30 octombrie prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.

„Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament adoptat pe 30 octombrie.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

„Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, este o altă prevedere.

Experții consultați de G4Media.ro au explicat că, dacă acest proiect ar deveni lege, toți cei condamnați pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violență, crimă organizată sau corupție, ar putea cerea revizuirea în instanțe. Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate (detalii aici).

Legea care le permite infractorilor condamnați la închisoare de până în 5 ani să poată sta acasă

PNL a atacat pe 22 noiembrie la Curtea Constituțională modificarea adusă cu o săptămână înainte legii privind executarea pedepselor (legea 254/2013), în sensul introducerii posibilității ca infractorii condamnați pentru fapte fără violență să facă închisoare la domiciliu.

PNL arată că majoritatea parlamentară a ignorat o decizie precedentă a CCR care declara actul normativ neconstituţional în integralitatea lui şi nu l-a respins.

„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind adoptată cu nerespectarea deciziei nr. 561/2018 a Curţii Constituţionale”, se precizează în sesizarea semnată de 60 de parlamentari PNL.

Liberalii arată că legea încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitoare la „caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor CCR, fiind, în integralitatea sa, neconstituţională”.

Cea mai importantă modificare adusă actului normativ, la inițiativa PSD, prevede că și infractorii care primesc până la 5 ani de închisoare cu executare pot sta acasă, fără niciun fel de supraveghere.

De asemenea, a fost reintrodusă prevederea eliminată de Guvernul Cioloș referitoare la posibilitatea ca infractorilor să le fie scăzute câte 20 de zile de închisoare pentru fiecare lucrare științifică sau invenție.

Cele mai importante modificări aduse legii privind executarea pedepselor: 

• La articolul 38 al legii a fost introdus alineatul 12:
  • Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenției la domiciliu fără sistem electronic de supraveghere în cazul în care persoana condamnată:
    • a) nu are rapoarte de abateri disciplinare;
    • b) are o pedeapsă care nu depășește 5 (cinci) ani.
• La articolul 96 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
  • f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.”

Inițiată de PSD, posibilitatea introducerii executării la domiciliu a pedepsei cu închisoarea a fost adoptată inițial de Parlament pe 6 iunie, dar măsura a fost contestată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție și declarată parțial neconstituțională.

Ulterior, și președintele Klaus Iohannis a atacat actul normativ la Curtea Constituțională, sesizarea sa determinându-i pe judecători să respingă în integralitate legea.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea