Primele divergențe între România și președintele Consiliului European în negocierile dure pentru viitorul buget pe 7 ani al UE, crucial pentru dezvoltarea țării: dezacord legat de fondurile pentru mediul rural

Bruxelles-ul și capitalele europene sunt în febra negocierilor pentru viitorul bugetul multianual al UE (2021 – 2027), care va fi discutat în premieră de șefii de stat și de guvern la Consiliul European de joi, 20 februarie. Cea mai nouă bază de discuție este propunerea președintelui Consiliului European, Charles Michel, iar România a transmis deja primele linii de negociere.

Astfel, secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, a transmis că România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală, prevăzută de propunerea lui Charles Michel, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe. Poziția României a fost transmisă la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni la Bruxelles. Fondurile de dezvoltare rurală, destinate mai ales statelor din estul și sudul UE, sunt victima majoră a dorinței statelor net contributoare la bugetul UE (Germania, Olanda, Austria, Danemarca, Suedia) de a reorienta bugetul dinspre cheltuielile clasice (investiții în infrastructura primară – apă, canal, drumuri etc) spre cheltuieli cu mediul, cercetarea, digitalizarea.

De asemenea, oficialul român a cerut creșterea subvențiilor directe pentru fermierii români, care sunt mai mici decât cele pentru fermierii din majoritatea statelor membre. În plus, România nu e de acord cu propunerea unui mecanism obligatoriu de plafonare a subvențiilor pentru fermele mari, dat fiind că în țara noastră funcționează unele dintre cele mai mari ferme din UE.

Un alt punct fierbinte pe agenda negocierilor îl reprezintă Fondul European de Dezvoltare, adică instrumentul care finanțează politicile UE în afara continentului. Astfel, secretarul român de stat a transmis că România vrea ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare să fie scoasă în afara bugetului – ceea ce ar însemna eliberarea spațiului bugetar pentru proiectele care interesează România.

Tot în privința cheltuielilor din viitorul buget al UE, Iulia Matei a anunțat că România are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitatea militară (un pachet de măsuri ce presupun investiții în infrastructura de transport), așa cum apare în propunerea lui Charles Michel.

România a mai anunțat la primele discuții că vrea eliminarea corecțiilor (adică instrumentul prin care statele net contributoare primeau diverse sume de bani printr-un mecanism de tip rebate), ceea ce reprezintă un instrument de negociere față de poziția inflexibilă a acestor state.

În ceea ce privește găsirea de noi surse proprii de venit la nivelul UE, secretarul de stat a anunțat că România ”e deschisă” la discuții, în condițiile în care președintele Charles Michel a enunțat impunerea unei taxe europene pe plastic. Legat de condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, enunțată de Charles Michel în propunerea sa, secretarul de stat român a arătat că România e deschisă la această propunere.

Context. Michel a propus un buget al UE pentru perioada 2021-2027 de 1,074% din Produsul Intern Brut sau 1095 de miliarde de euro. El a prezentat şi aşa-numitul pachet de negociere, care va face obiectul tratativelor la nivel de şefi de stat şi prim-miniştri între cele 27 de state membre ale Uniunii, la summitul european din 20 februarie. Este a patra propunere de buget, după cele venite din partea Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului UE – varianta Finlanda. Cea mai generoasă propunere este a Parlamentului, de 1,3% din Venitul Național Brut (VNB) al celor 27 de state UE, în timp ce Comisia propune 1,11%, iar Consiliul a propus 1,07%. Primele negocieri și poziția dură a statelor net contributoare au făcut deja ca propunerile generoase ale Comisiei Europene și Parlamentului European să fie considerate ca ieșite din discuție.

Regula este că fiecare țară plătește același procent din venitul său brut către bugetul UE, astfel că statele mai bogate plătesc mai mult decât cele mai sărace. Unele state, cel mai notoriu caz fiind chiar al Marii Britanii, au beneficiat sau beneficiază de un rabat (rebate), și plătesc mai puțin.

Câteva zecimi dintr-un procent înseamnă miliarde de euro. Astfel, propunerea Consiliului UE, cea mai zgârcită, este de 1.087 de miliarde de euro, cea a Comisiei este de 1.135 de miliarde, în vreme ce propunerea Parlamentului este în valoare de 1.324 de miliarde. Propunerea Consiliului a fost sintetizată de Finlanda, țară care s-a aflat la președinția rotativă în semestrul trecut, și este văzută ca o propunere apropiată – dar nu suficient de apropiată – de cifrele agreate de țările net contribuitoare.

În toate cele trei variante, suma este mai mare decât bugetul UE pentru perioada 2014-2020, care a fost în valoare de 1.082 de miliarde de euro. Asta, în contextul în care Marea Britanie, a doua economie a Uniunii și al doilea contribuitor net, care asigura cam zece la sută din buget, a părăsit blocul comunitar.

În urma Brexit-ului, bugetul anual al UE pierde peste 10 miliarde de euro; Regatul Unit era al doilea contributor la acest buget, după Germania.

Michel a mai propus ca fondurile europene să fie acordate cu condiţia respectării statului de drept. Mai multe state contributoare nete la buget au insistat asupra menţinerii presiunilor asupra unor ţări ca Polonia şi Ungaria, acuzate de încălcarea principiilor democratice.

Foto: Pexels.com