Primul eşec pentru extrema dreaptă din Germania, care vrea să-şi sporească influenţa în Bundestag

Partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care aproape şi-a dublat numărul de deputaţi la ultimele alegeri legislative, a suferit o primă înfrângere marţi în Bundestag, camera inferioară a parlamentului federal german, unde revendică posturi de vârf, relatează AFP, citată de Agerpres.

Devenită a doua forţă politică din Germania, după scorul de 20,8% obţinut la alegerile legislative, AfD ocupă 152 din cele 630 de locuri din camera deputaţilor, reunită pentru prima dată de la alegerile din 23 februarie.

La alegerea vicepreşedinţilor camerei inferioare a parlamentului, candidatul formaţiunii, Gerold Otten, a primit 185 de voturi în favoarea sa în primul tur.

Deşi a obţinut astfel câteva zeci de voturi mai mult decât totalul grupului său, acesta este încă departe de cele 316 de voturi necesare pentru a fi ales.

Ceilalţi patru candidaţi au primit aprobarea majorităţii deputaţilor în primul tur pentru a o susţine pe Julia Klöckner (CDU), aleasă în funcţia de preşedintă a Bundestagului în această sesiune inaugurală.

AfD a cerut un al doilea, apoi un al treilea tur de scrutin pentru candidatul său şi a încercat, de asemenea, să modifice regulamentul intern pentru a obţine această funcţie, însă în zadar.

Regulile prevăd cel puţin un vicepreşedinte sau o vicepreşedintă pentru fiecare grup parlamentar, însă AfD, care este în parlament din 2017, nu a reuşit până acum să adune voturile necesare pentru a-şi asigura una dintre aceste poziţii.

„Dacă adversarii noştri politici continuă să încerce să ne priveze de drepturile şi de posturile noastre, ei se vor pune deasupra votului a peste zece milioane de alegători datorită cărora suntem cel mai mare grup de opoziţie”, a avertizat Bernd Baumann, şeful grupului parlamentar al AfD.

AfD cere, de asemenea, posturi de preşedinţi în comisiile Bundestagului şi un loc în comisia parlamentară specială pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii.

Tabăra conservatoare CDU/CSU a viitorului cancelar Friedrich Merz, cel mai mare grup politic din parlament, a adoptat o atitudine prudentă.

„Fiecare candidat trebuie să se supună unei alegeri democratice” pentru funcţiile parlamentare pe care le doreşte, a amintit deputatul Patrick Schnieder.

Friedrich Merz a fost acuzat de stânga că vrea să rupă „cordonul sanitar” instituit în jurul AfD pentru a împiedica această formaţiune să ajungă la putere atunci când, cu sprijinul acestui partid, a adoptat în ianuarie o legislaţie care înăsprea politica privind imigraţia. Însă conservatorul a repetat de atunci că exclude orice colaborare cu extrema dreaptă.

În prezent, principala forţă de opoziţie din Bundestag, cu aproape un sfert din locuri, AfD va beneficia şi de resurse financiare, personal şi timp de luare de cuvânt mai mari.